Complexul Energetic Hunedoara urmeazã sã fie restructurat masiv, pentru ca apoi sã devinã eficient. Ministerul Energiei nu vrea lichidarea societãtii energetice, însã se impune o restructurare masivã a CEH. Informatia este cuprinsã în analiza stadiului actual al strategiei energetice.
“Huila extrasã este livratã sub formã de huilã energeticã sortatã si huilã energeticã mixtã cãtre CEH, pentru sucursalele Electrocentrale Paroseni si Electrocentrale Deva. Oferta de huilã la nivelul actualilor producãtori din România este mai micã decât cererea. Gradul de asigurare la nivelul actual de productie (1,5 mil tone anual) este de 36 ani. La începutul lunii ianuarie 2016, CEH a intrat în procedurã de insolventã. Compania are circa 6.000 de angajati la exploatãrile miniere Livezeni, Lupeni, Lonea si Vulcan si la termocentralele Mintia si Paroseni. Este de asteptat ca procesul de restructurare sã ducã la o reducere a dimensiunilor CEH, în scopul eficientizãrii sale economice”, se aratã în strategia energeticã.
Dacã nu se vor gãsi solutii pentru continuarea activitãtii miniere din Valea Jiului, peste 100 de milioane de tone de huilã nu vor mai ajunge la lumina soarelui. Potrivit strategiei energetice care se aflã în reactualizare, reprezentantii ministerului de resort sustin cã în Valea Jiului existã peste 100 de mii de tone de huilã exploatabile.
“Existenta unei rezerve exploatabile concesionate de peste 100 mil. tone, concentratã într-un zãcãmânt unic, cu grad de asigurare de circa 60 de ani. Infrastructura deja existentã, atât ca facilitãti de suprafatã, cât si ca lucrãri miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung, atât pentru extractia propriu-zisã, cât si pentru transportul cãtre beneficiari, pe calea feratã; Existenta de personal calificat în activitatea minierã, traditie si expertizã profesionalã; Contributie esentialã la securitatea energeticã nationalã în situatii de crizã, comparativ cu alte resurse”, sunt doar câteva din punctele tari ale huilei.
Studiu din anul 2014 mai aratã si câteva deficiente.
Una dintre acestea este gradul ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza continutului ridicat de gaze explozive al zãcãmântului, cu predispozitie la autoaprindere si explozii. “Putere calorificã scãzutã comparativ cu oferta internationalã; Grad de mecanizare a exploatãrii redus, utilaje uzate fizic si moral; Dificultãti în exploatarea selectivã a cãrbunelui; Posibilitãti reduse de îmbunãtãtire semnificativã a calitãtii productiei cu actuala tehnologie de exploatare; Competitie redusã în extractia cãrbunelui; Cost de productie ridicat”, sunt deficientele identificate în actuala versiune a strategiei energetice.
Divizia Minierã a Complexului Energetic Hunedoara dispune de peste 87.927 m de lucrãri miniere subterane (puturi, galerii, plane înclinate, suitori, etc.) precum si de constructiile de suprafatã (corpuri administrative, statii de ventilatoare, ateliere mecanice, electrice etc.) la toate cele patru exploatãri miniere.
“Huila extrasã este livratã, sub formã de huilã energeticã sortatã si huilã energeticã mixtã, Complexului Energetic Hunedoara SA, pentru sucursalele Electrocentrale Paroseni si Electrocentrale Deva. Oferta de huilã la nivelul actualilor producãtori din România este mai micã decât cererea, iar gradul de asigurare la nivelul actual de productie (1,5 mil tone anual) este de 36 ani”, mai aratã actualul studiu. La momentul actual, Sucursala Divizia Minierã are în exploatare douã abataje cu complex mecanizat ( E.M. Livezeni si E.M. Lupeni), echipate cu stâlpi SVJ si grinzi GSA.
Monika BACIU
