Comunistii încercau cu orice pret sã arate cât de bine se trãieste în România si cât de mult se munceste pentru „protejarea” acestui mod de viatã. Astfel, propaganda comunistã nu ezita sã desfiinteze orice era legat de Occident, însã articolele denigratoare aveau un sâmbure de adevãr. Poate chiar mai mult dacã ne raportãm la prezent.
Anii ’50 au reprezentat pentru Valea Jiului, perioada în care se începea lupta împotriva capitalismului, rãzboi sec, dus de toate structurile comuniste, inclusiv de ziarele vremii. Perceputã de toatã lumea ca o solutie salvatoare din calea capitalismului, “propaganda comunistã” apela des la mijloacele de comunicare cu “proletarii”, în încercarea de a-i convinge cã “tara va prospera si vor avea o viatã bunã, doar dacã nu se vor abate de la liniile trasate de socialism”. Astfel, în 6 februarie 1952, minerii din Vale sunt alertati de un articol, preluat si de cotidianul Vãii Jiului de la acea datã, în care se aratã “dezastrele” pe care capitalismul le provoacã. Iatã cum suna avertismentul dat în “Steagul Rosu”.
“Atentie, conservele <made in USA>, aducãtoare de moarte”
Materialul se referã la mai multe încercãri ale unor firme sau persoane din tãrile capitaliste, care în încercarea lor de a se îmbogãti peste noapte au apelat la solutii si metode care puneau în pericol viata omului. Desi pare cã articolul a fost
“fabricat” de comunisti, el era totusi adevãrat dacã se exclude cosmetizarea. “În Grecia s-au îmbolnãvit sute de persoane dupã ce au consumat conserve americane. În Franta au murit numeroase persoane d
in pricina unor conserve de carne americane. Cazuri similare s-au produs si în Austria. Dar nu numai “indigenilor” li se vând conserve alterate, ci însãsi populatiei americane. Fabricanti lipsiti de scrupule amestecã alimentele conservate cu unele substante chimice relativ ieftine, dar profund dãunãtoare sau chiar otrãvitoare, pentru a obtine în acest mod profituri sporite.
Organul cooperatorilor elvetieni, SCHWEIZER KONSUMVEREIN din 5 ianuarie a.c. relateazã câteva din metodele de necrezut practicate de fabricantii de alimente americani. Astfel, de pildã, un producãtor de conserve fiind informat cã cocleala contribuie la pãstrarea conservelor, a folosit fãrã scrupule aceastã otravã la prepararea acestora. Un alt fabricant de conserve lipsit de scrupule a pus pe piatã o sare dieteticã, care continea clorurã de lithiu. De pe urma consumãrii acestei sãri “dietetice” au murit mai multe persoane.
Berea periculoasã
Un fabricant de bere din Massachusettes, pentru a face economii la procesul de sterilizare si a-si mãri astfel profiturile, a amestecat berea cu acid fluoric. Autoritãtile s-au sesizat de acest procedeu criminal de abia dupã ce sute de consumatori au resimtit efectele dezastruoase ale acestei otrãvi.
Pentru a obtine o pâine mai albã, brutarii nu se dau în lãturi sã foloseascã la prepararea ei, în loc de lapte si ouã, o substantã nocivã, descoperitã cu câtiva ani în urmã, si anume exietilenul-monostearat. O cantitate uriasã din aceastã substantã chimicã a fost vândutã pânã în prezent unui numãr de 30.000 brutari, care au realizat sume uriase datoritã folosirii acestui “surogat”. De peste 25 de ani se amestecã în America fãina cu triclorurã de azot, care provoacã o intoxicare lentã a organismului. Numerosi oameni de stiintã au luat pânã în prezent atitudine, chiar în fata Congresului american împotriva folosirii în industria alimentarã a unor chimicale dãunãtoare organismului. Dar întrucât aceste metode aduc profituri fabricantilor de alimente, statul american vegheazã ca afacerile lor sã nu fie stânjenite. Chiar dacã articolul de la vremea respectivã era unul real, dar de propagandã, situatia de atunci nu este departe de ce se întâmplã chiar si în zilele noastre, iar aproape zilnic sunt dezvãluite cazuri care contin celebrele „E-uri” cu efecte devastatoare pentru sãnãtatea consumatorilor.
Maximilian Gânju
