Dezvoltarea turismului, transportul si industria au fost câteva din temele pe care ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, le-a prezentat, la sfârsitul sãptãmânii trecute, la Bruxelles. Guvernul României a pregãtit mãsurile dezvoltarea Vãii Jiului, acestea fiind prezentate în cadrul platformei destinatã zonelor carbonifere aflate în tranzitie.
Platforma pentru regiunile carbonifere în tranzitie a fost lansatã de Maroš Šefèoviè, vicepresedintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energeticã, de Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice si energie si de Corina Cretu, comisarul pentru politica regionalã. Initiativa Comisiei Europene va facilita dezvoltarea de proiecte si strategii pe termen lung în regiunile carbonifere, în scopul lansãrii procesului de tranzitie si pentru a rãspunde dificultãtilor sociale si de mediu.
Proiectele prezentate Comisiei Europene pentru dezvoltarea Vãii Jiului sunt:
1. Infrastructurã de transport – deschiderea Vãii Jiului:
– Drumul de la Câmpu lui Neag la Herculane;
– Drumul Vâlcea-Voineasa-Petrila-Petrosani;
– DN66A – legãtura oraselor Vãii Jiului.
2. Infrastructurã turisticã Valea Jiului:
– Domeniul schiabil Valea Jiului de la Est la Vest: Petrila, Petrosani, Vulcan, Lupeni;
– Complex turistic muzeal, agrement, sport si aventurã „Poarta de intrare în Parcul National Retezat” –Uricani.
3. Dezvoltarea industrialã a Vãii Jiului:
– Parcuri industriale/incubatoare de afaceri – pentru toate localitãtile din Valea Jiului;
– Investitii în resursele zonei (cãrbuni si minerale – cuart).
4. Eficienta energeticã a Vãii Jiului:
– Investitii în sistemul de termoficare Valea Jiului prin mentinerea productie de huilã, retehnologizare;
– Reabilitarea termicã a blocurilor de locuinte;
– Reabilitare locuinte sociale la nivelul Vãii Jiului.
5. Sprijinirea mediului privat Valea Jiului:
– O axã de finantare pentru mediul privat – cofinantare de maximum 10%, pentru crearea de locuri de muncã;
– Finantãrile vor viza domeniile pretabile Vãii Jiului: reabilitare/construire pensiuni/locuri de cazare , agro-turism; linii de finantare pentru prelucrare lânã, lapte, carne, fructe de pãdure, ciuperci, lemn, extractie apã platã;
– Finantãri start-up-uri;
– Ajutor minimis pentru marii investitori.
6. Dezvoltarea localã a Vãii Jiului:
– Reabilitarea infrastructurii mici pentru fiecare localitate (strãzi/trotuare din fostele cartiere miniere, parcuri, scoli etc.);
– Reabilitare clãdiri din domeniul public, inclusiv cele rãmase din industria zonei miniere si abandonate;
– Redeschidere finantãri pentru dezvoltarea localã plasatã sub responsabilitatea comunitãtii – Grupuri de Actiune Localã (GAL-uri).
7. Componenta socialã a Vãii Jiului (oamenii si familia în centrul atentiei):
– Programe de monitorizare socialã –monitor social angajat la fiecare primãrie;
8. Asigurarea finantãrii de la Guvernul României pentru cofinantare proiecte din fonduri europene si guvernamentale accesate de Valea Jiului.
România va elabora totodatã o strategie pentru implementarea unui instrument adecvat de investitii teritoriale integrate pentru regiunea Valea Jiului.
În acelasi sens, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Memorandum „Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – situatia actualã si perspective”, care urmeazã sã fie promovat în Guvern.
Monika BACIU
