Ce am înteles din runda a doua a proiectului „Acum pentru viitorul Vulcanului”? Am aflat cã cei prezenti au asistat la discursuri pompoase, iar cei veniti din cartierele vizate nu au avut cuvântul. Apoi au servit masa, eveniment la care, personal, nu am mai participat, însã, ce m-a intrigat a fost modul în care oamenii din cartierele vizate, care s-au si prezentat, putin stânjeniti de multimea importantã de acolo, nu au fost pusi sã zicã de ce au nevoie.
Am aflat, totusi, cã o parte a celor ce implementeazã proiectul a fost prin cartiere si a vorbit cu oamenii, dar acum sã nu fi avut nimic de zis? Am aflat, din discursurile organizatorilor, ce deja stiam, plus niste laude aduse unii altora. Am aflat cã proiectul implicã o sumã uriasã de bani, dar ca sã conturãm prioritãtile, desi cred cã de atâtia ani, numai primarul Ile stie exact care sunt necesitãtile.
Dar sã o luãm pe rând.
Întâlnirea a început cu întârziere, dar cu scuzele de rigoare si în salã administratia din Vulcan a convocat cetãtenii din oras, dar si oamenii de afaceri, ori profesorii (între noi fie vorba, si ei au cam iesit afarã la tigarã) si cei care se mai pot implica, la o întâlnire, în urma cãreia sã elaboreze un proiect de dezvoltare. Acesta se numeste generic „Acum pentru viitorul Vulcanului”, iar prioritare au fost ideile celor ce locuiesc în zonele implicate (!!!). Asta, pentru cã s-au identificat 5 astfel de locatii în oras, de unde au si fost chemati câtiva reprezentanti.
Primarul a fost transant:
„Aceste actiuni nu se pot face numai de primãrie, ci împreunã cu cei care stau efectiv în aceste zone si cu ei trebuie sã actionãm Am ales împreunã 5 zone de actiune: Colonia de jos, centrul vechi, Micro 3B, Morisoara si Crividia Aici trebuie actionat mai întâi. Avem si parteneri care vin si ne sprijinã ca sã reusim acest proiect ”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, dar nu am aflat nimic despre ce vor acesti oameni.
Proiectul este finantat din fonduri europene si primãria are o contributie micã, parteneri în acest proiect fiind un ONG si un institut din Timisoara „Acum venim în fata dumneavoastrã cu o activitate, cea de inovare socialã si dezbatem temele de voluntariat. Noi si partenerii nostri scriem strategia de dezvoltare localã. Haideti sã încercãm sã schimbãm mentalitatea, conform cãreia, autoritãtile trebuie sã facã totul. Nu putem sã spunem cã nu avem responsabilitate, dar toti avem nevoi, idei si proiecte”, a adãugat si Monica Munteanu, manager în proiect, dar care nici ea nu a vorbit despre nevoile efective ale acestor oameni.
Cei prezenti stãteau cu foile, pe care le-au gãsit pe scaune, si asteptau ceva. Nu s-a întâmplat nici acum. Putem sã spunem, dupã cum rezultã si din înscrisuri si stiam si de la prima întâlnire de constituire a GAL (Grupul de Actiune Localã), cã valoarea proiectului este de 220.528,03 de lei, din
care administratia localã dã aproximativ 1.801,91 de lei, partenerii având si ei o parte din co-finatare de 4.321,72 de lei. Banii sunt pentru întocmirea strategiei de dezvoltare localã, dar se cere pentru cele 5 zone marginalizate o strategie concretã si cei de la Ministerul Dezvoltãrii au cerut inclusiv o consultare a populatiei din aceste zone. În plus, cei ce locuiesc acolo sunt cooptati ca parteneri, voluntari.
„Pentru noi, voluntariatul este extrem de important, pentru cã dã sansa omului sã îsi spunã cuvântul si autoritãtilor sã audã ce este acolo la firul ierbii. (N.R. dar tocmai acest aspect nu l-am aflat!) Ca sã ia atitudine, voluntarul are nevoie sã i se creeze niste cadre, niste premise si sã facã un declic mental., care sã îl facã sã înteleagã cã este responsabil de tot ce se întâmplã în comunitate si, mai ales, este co-responsabil la ce se clãdeste în comunitate. Am analizat Vulcanul si simt o realã tristete si o bucurie, cã am vãzut cã primãria a luat o serie întreagã de mãsuri pentru comunitate, dar au existat acele feed-back- uri care nu au fost capabile sã pãstreze un tip de mãsurã favorabilã creatã pentru ei. Cred cã atât ONG-urile, cât si grupurile informale de moment sunt acum importante”, a adãugat si Corina Rãceanu , expert în acest proiect si tot nu au vorbit si oamenii veniti din toate cartierele, ca reprezentanti.
Primãria face parteneriat cu acest Grup de Actiune Localã si vor gândi, în urmãtoarele luni, strategia de dezvoltare. Apoi, timp de 5 ani, vor fi implementate proiecte finantate din bani europeni, sumele fiind de pânã la 7 milioane de euro si poate se va întâmpla ceva concret.
Pânã atunci, însã, oamenii pot vorbi doar despre cât de bun a fost cateringul de la final si prea putin despre ce au aflat ei vineri la primãrie.
Diana Mitrache
