„Marsul pentru viatã” a adunat peste 300 de oameni la Petrosani si alti aproximativ 100 au fost la Petrila. În fruntea tuturor s-au aflat preotii din oras, iar pe tot parcursul procesiunii s-au intonat cântece religioase.
Oamenii au purtat baloane colorate si pancarte pe care erau desenate emoticoane. Ideea marsului a fost aceea de a constientiza cã avortul este un pãcat capital, iar ideea ca acesta sã fie organizat de Buna Vestire, ziua zãmislirii lui Iisus, a adunat credinciosii. Cu totii au admis cã avortul nu ar trebui interzis prin lege, dar oamenii si mai ales tinerii ar trebui constientizati asupra traumelor lãsate în urmã de o întrerupere de sarcinã.
„Dacã Fecioara Maria nu ar fi fost de acord, noi nu L-am fi putut primi pe Dumnezeu întrupat si legãtura noastrã cu Dumnezeu ar fi fost definitiv distrusã. Maica Domnului este ceea ce neamul omenesc a avut mai bun sã ofere lui Dumnezeu, este cea prin care Dumnezeu a putut sã ne vorbeascã nouã, oamenilor. Sãrbãtoarea Bunei Vestiri este sãrbãtoarea vietii prin excelentã si în Biserica Ortodoxã Românã s-a statornicit de ceva vreme ca, în lunã martie, sã fie Ziua Vietii. Într-o veche traditie se spune cã 25 martie este prima zi a Creatiei si, asa cum în prima zi a Creatiei, Dumnezeu a fãcut Cerul si Pãmântul si mai ales pe Om, o fãpturã minunatã, re-Creatia neamului omenesc a fãcut prin Ziua Bunei Vestiri, prin cercetarea de cãtre Îngerul Gabriel, care a venit la Maica Domnului si Duhul Sfânt care a umbrit-o ca sã Îl primeascã pe Dumnezeu Însusi, minunea legãturii dumnezeiesti. Marsul nostru de azi se numeste Marsul Vietii, sau Marsul pentru viatã si este cumva o manifestare prin care noi ne arãtãm atasamentul fatã de viatã si îi îndemnãm pe oameni sã se gândeascã foarte bine când fac ceva în lumea aceasta, sã îsi urmeze constiinta. Ne vãicãrim de ceva timp cã neamul nostru, si nu numai, este decimat de avorturi si nimeni nu vine sã consilieze femeile, înainte de a face avortul, spunându-le care sunt urmãrile. Noi nu vrem sã judecãm pe nimeni, rostul Bisericii nu este de a judeca pe cineva. În niciun caz nu vrem asta”, le-a spus la finalul procesiunii din Petrosani, preotul Iulian Selaje, oamenilor adunati în Parcul Carol Schreter, acolo unde mai multi copii au cântat cu acest prilej.
”Marsul PRO-VITA” este o invitatie la implicare civicã în sprijinul femeilor însãrcinate, care sunt constrânse sã apeleze la avort din cauza indiferentei si a lipsei de ajutor, uneori chiar din partea celor apropiati. Scopul este sustinerea dreptului la viatã pentru toate fiintele umane începând cu momentul conceptiei si pânã la moartea naturalã, respectul fatã de viatã în toate fazele si ipostazele ei, nevoia de sprijinire a familiei cã temelie a societãtii. Dacã sunteti de acord, puteti veni la actiunea ce are loc si la Petrosani, asa cum are loc în mai multe orase din tarã.
Legalizarea avortului la cerere de cãtre regimul comunist prin Decretul 463 din 1957 nu a avut impact doar asupra persoanelor care doreau sã facã avort, ci a transformat mentalitatea publicã si societatea în ansamblu. Asa se explicã curba ascendentã a numãrului de avorturi în primii ani de dupã legalizarea avortului la cerere în România:
– 1958: 112.100
– 1959: 578.000
– 1960: 774.000
– 1961: 865.000
– 1962: 967.000
– 1963: 1.037.000
– 1964: 1.100.000
Avortul a afectat România mai mult decât orice rãzboi
În anul 2018, România va sãrbãtori 100 de ani de la Unirea din 1918. Pentru România, implicarea în Primul Rãzboi Mondial, prin care s-a reusit Unirea, a însemnat circa 1.125.000 de români care au murit pentru a fi posibil actul de la 1 Decembrie 1918. Însã nu în acest rãzboi si-au pierdut viata cei mai multi români. Cei mai multi români si-au pierdut viata prin avort: 22.743.390 de avorturi chirurgicale doar în spitalele de stat din tarã:
– 521.100 avorturi în perioada de liberalizare 1958–1966 (9 ani);
– 298.402 avorturi în perioada de restrictionare 1967–1989 (23 de ani);
– 925.888 avorturi în perioada de liberalizare 1990–iunie 2016 (27 de ani).
Diana Mitrache
