Î n cursul zilei de joi, 19 mai 2022, a avut loc la Sibiu întrunirea Comitetului de Masiv a Grupei de Munți Parâng, la care a participat și primarul orașului Petrila, domnul Vasile Jurca. Întrunirea a avut ca scop prezentarea membrilor comitetului, prezentarea,
dezbaterea și aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetului, alegerea președintelui și a vicepreședintelui, alegerea Comisiei tehnice, propuneri privind comisiile de specialitate, precum și propuneri și sugestii venite din partea membrilor comitetului.
Din Comitetul de Masiv a Grupei de Munți Parâng fac parte: reprezentanți ai Consiliilor Județene, Instituției Prefectului, Direcția pentru Agricultură, Direcția Sanitară Veterinară, Direcția Silvică, Direcția de Sănătate Publică, Agenția pentru Protecția Mediului, Inspectoratul de Jandarmi, Inspectoratul Școlar Județean, Apele Române din județele: Hunedoara, Sibiu, Alba, Gorj și Vâlcea; reprezentanți ai primăriilor orașelor: Cisnădie, Călimănești, Cugir, Novaci, Petrila, precum și reprezentanți ai Ministerului Turismului, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.
La secțiunea alegeri, pentru funcția de președinte al Comitetului de Masiv, votul membrilor a fost acordat
doamnei Daniela Câmpean, actual președinte al Consiliului Județean Sibiu, iar pentru funcția de vicepreședinte a fost ales primarul orașului Petrila, domnul Vasile Jurca. Comitetul are rol consultativ și are menirea de a identifica prin comisii de specialitate problemele cu care se confruntă fermierii și producătorii locali din zonele montane, solicitări care ulterior vor fi trimise guvernului pentru a creea scheme de sprijin
finaciar, subvenții sau facilități pentru cei care se află în zonele montane defavorizate.
”Am participat astăzi, împreună cu cei 31 de reprezentanți ai unor instituții publice, asociații și reprezentanți ai oamenilor de afaceri din județele Hunedoara, Sibiu, Alba, Gorj și Vâlcea la întrunirea Comitetului de Masiv a Grupei de Munți Parâng. Prin constituirea Comitetului de Masiv al Grupei de Munţi Parâng vom avea posibilitatea de identificare a tuturor problemelor cu care se confruntă producștorii din zonele montane şi vom putea contribui la identificarea unor politici şi strategii de dezvoltare şi protecţie a celor care își desfășoară activitatea în mediul montan din zonele pe care comitetul le reprezintă”, a declarat vicepreședintele Comitetului de Masiv, Vasile Jurca.
În anul 2018 a intrat în vigoare Legea muntelui nr. 197/2018, lege care reglementează modalitățile de protecție și dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor naturale și umane, creșterea nivelului de trai,
stabilizarea populației, menținerea identității culturale, creșterea
puterii economice la nivel local și național, în condițiile păstrării echilibrului ecologic și protecției mediului natural.
Zona montană se caracterizează prin limitări
naturale ale productivității agricole, care conduc la producții agricole reduse, din cauza unor condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole. Zona montană a României cuprinde 9 grupe de munţi: Grupa Nordică, Grupa Centrală și Grupa Sudică în Carpații Orientali, Grupa Bucegi, Grupa Făgăraș, Grupa Parâng și Grupa Retezat-Godeanu în Carpații Meridionali, Grupa Munții Banatului și Poiana Ruscă și Grupa Munții Apuseni în Carpații Occidentali.
Comitetul de Masiv exercită următoarele atribuții și responsabilități:
a) formulează propuneri de politici și strategii la nivel de grupe de munți către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Agenția Națională a Zonei Montane, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Consiliul Național al Muntelui și alte instituții sau autorități publice abilitate, în scopul includerii acestora în
documentele de programare;
b) participă la consultări privind implementarea
politicilor, programelor și măsurilor cu aplicabilitate la specificul montan sau la situația particulară a grupei de munți;
c) colaborează cu organisme neguvernamentale, operatori economici, universități și instituții academice/științifice, grupuri de acțiune locală, cu alte persoane de drept public și privat, în scopul dezvoltării durabile a grupei de munți;
d) colaborează cu organele de specialitate ale administrației publice la nivel de grupe de munți pentru punerea în aplicare a propunerilor formulate de Consiliul Național al Muntelui privind strategia și politicile naționale pentru protecția și dezvoltarea durabilă a zonei montane;
e) efectuează analiza, sinteza și prognoza fenomenelor
social-economice la nivelul
grupei de munți și prezintă periodic informări către Consiliul Național al Muntelui;
f) inițiază, colaborează și participă la nivel de grupe de munți la manifestări științifice, culturale, târguri și expoziții și la alte activități destinate zonei montane;
g) monitorizează aplicarea programelor care au drept scop dezvoltarea durabilă a grupei de munți;
h) realizează schimbul de informații cu celelalte comitete de masiv și creează parteneriate cu experți, operatori economici și alte persoane fizice sau juridice care pot contribui la elaborarea de studii, cercetări și proiecte specifice pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane la nivel de grupe de munți;
i) contribuie la atragerea de fonduri din surse interne și externe pentru punerea în aplicare a programelor de dezvoltare durabilă a zonei montane la nivel de grupe de munți;
j) efectuează vizite de
documentare și consultare la instituțiile cu responsabilități în dezvoltarea durabilă a zonei montane, din țară și străinătate, la invitația acestora;
k) diseminează informațiile referitoare la programele de sprijin pentru agricultură și
dezvoltare rurală.
”Toate problemele identificate și prezentate în Comitetul de masiv vor fi preluate și transmise către Consiliul Național al Muntelui, Ministerul Agriculturii și primului
ministru, la nivel naţional, cu scopul asigurării legăturii dintre Guvern şi reprezentanţii zonei montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor şi politicilor specifice acesteia”, a
concluzionat primarul orașului Petrila, domnul Vasile Jurca.
