Brânza de la 15 lei, la achizitie – la 42 de lei, la vânzare; oul de la 0,3 lei, la achizitie – la 0,7 lei, la vânzare… Cam asa aratã diferentele de pret de la achizitie la vânzare în mari/medii magazine. Unele magazine mici si-au creat propriul lant de achizitie, din poarta tãranului sau al micii fabrici de mezeluri la magazin. Ca urmare, preturile sunt mai mici ca acelea din Piata Agroalimentarã Petrosani. Adicã, cu 50% mai mici ca în ”marele comert”.
Românii se plâng cã mâncarea, în general, este foarte scumpã comparativ cu nivelul veniturilor medii. Le dau dreptate si localnicii plecati în strãinãtate, pentru cã la întoarcerea acasã, în concedii, acestia sunt din ce în ce mai surprinsi de preturile mari la alimente, ce par sã creascã precum Fãt-Frumos din poveste, într-un an, cât altii în sapte!
Dintre acestia, câtiva ne-au declarat cã nu înteleg un lucru. De ce existã o atât de mare diferentã de pret de la magazinele de profil, în general, si altele care par modeste, dar sunt bine organizate si aprovizionate, în care marfa este de multe ori mai bunã decât în cele cu pretentii si preturile mult mai mici. Chiar de ce? Ne-au spus comerciantii în cauzã… Pe de altã parte, un studiu al Institutului National de Statisticã ne-a dezvãluit cã lãcomia unora – adaosuri comerciale mari – este una din principalele cauze ale preturilor ridicate pânã într-atât încât unii oameni nu-si permit nici mãcar sã le guste produsele.
Cei din Vale au gãsit solutia si pentru ei si pentru consumatori
În Valea Jiului existã mici comercianti de produse alimentare care si-au creat o retea de furnizori prin satele natale si localitãtile învecinate, ridicând astfel si zona agricolã respectivã, dar si afacerea proprie. Tot secretul este ”sã nu fii lenes”, cum spune un astfel de mic investitor, si sã-ti pui mintea la contributie. Acest gen de comrciant, care face achizitii din poarta tãranului, sau din cea a fabricii ”modeste” de conserve si mezeluri, pãstreazã preturile la vânzare la un nivel decent, uneori si cu aproximativ 50% mai mici decât în rafturile marilor magazine.
”Marfa este de bunã
calitate pentru cã nu este tratatã excesiv fiind vorba de grãdinile personale ale oamenilor de pe satele de pânã la Hateg si din Severin. La poarta Avicola, produsele au un pret de achizitie forte bun, d-aia si marfa din magazin este mai ieftinã decât în alte pãrti. Nu este usor, pentru cã sunt permanent pe drumuri, plus cã si aici este de lucru mult, dar în ce mã priveste sunt multumit, clientii, dupã cum se vede, sunt si ei multumiti pentru cã sunt si presuri mai mici ca acelea din piatã, direct de la asa-zisul producãtor. La nivelul
afacerii mele, merge. ” – a declarat Marius Marcu, din Petrosani.
Lãcomia, care stricã omenia si înfometeazã oameni
Datele unui studiu al Institutului National de Statisticã aratã cã în ”marele comert”, adicã în ansamblul lui, de la poarta fabricii pânã pe raftul magazinelor, produsele alimentare se scumpesc cu pânã la 50%, ca urmare a costurilor de transport, ambalare, marketing, publicitate etc., dar mai ales al adaosurilor comerciale mari.
Din datele INS rezultã cã un ou costã la poarta fermei, în medie, 0,58 de lei, în timp ce în magazine poate fi achizitionat cu preturi de pânã la 0,7 lei bucata. Existã însã si
optiuni mult mai convenabile. În cazul în care se cumpãrã la cofraje de 30 de ouã si nu se tine cont de brand, pretul la raft scade simtitor, pânã spre 0,3 lei pentru un ou.
Un kilogram de brânzã telemea din lapte de vacã costã în medie la poarta fabricii 15,22 lei. În magazine, un kilogram de brânzã costã în functie de magazin si brand între aproape 19 lei si peste 23 de lei kilogramul.
Brânza telemea din lapte de oaie pleacã de la poarta fabricii cu 19,87 de lei kilogramul si ajunge pe rafturi cu preturi cuprinse între 20 de lei si peste 42 de lei.
În ceea ce priveste pretul la fructe, datele INS indicã un cost mediu la poarta fermei de 2,72 de lei kilogramul de mere, iar dintre legume, kilogramul de morcovi costã 2,24 de lei, ceapa uscadã pleacã cu 2,05 lei, iar usturoiul uscat 11,7 lei kilogramul. În marile lanturi de magazine, un kilogram de mere ajunge la 3-6 lei, iar unul de usturoi în jur de 160 de lei kilogramul.
Deci existã lanturi de furnizare-achizitie mãrfuri alimentare pe mai multe nivele. Unele, si cele mai rentabile, sunt cele ale magazinelor mici ca ale petrosãneanului Marius Marcu, dar care nu sunt ”contabilizate” de INS, iar cele care conteazã în statistici, golesc buzunarele românilor fãrã a le potoli cu adevãrat foamea.
Ileana Firtulescu
