Fostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a mai identificat câteva abateri grave la societate, abateri care au cauzat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. aceste abateri au fost publicate chiar în ziua în care judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au scos societatea din insolventã. Noile abateri identificate de fostul administrator judiciar scot la ivealã modul defectuos în care a fost condus Complexul Energetic Hunedoara si vârtejul masinatiilor financiare care au stat la baza societãtii.
Curãtã imaginea pãtatã de praful huilei
Fostul lichidator al CEH încearcã sã curete imaginea pãtatã de praful huilei din import. Astfel, acesta constatã cã achizitionarea cãrbunelui nu s-a realizat cu garantarea certificatelor de carbon. “În urma acestei analize s-a constatat cã ”la punctele 7 si 8 din raportul de control auditorii publici externi (subcapitolul 6.2 „Contracte de achizitie cãrbune” punctul 1 si 2 din Raportul întocmit conform art. 97 din Legea 85/2014) se trateazã acelasi aspect – respectiv garantarea unor achizitii de cãrbune prin certificate de emisii de gaze cu efect de serã raportat însã la douã contracte diferite. Analizând aceste aspecte asa cum sunt ele prezentate în Raportul de control, precum si obiectiunile formulate de cãtre reprezentantii entitãtii verificate, apreciem cã prejudiciul estimat de cãtre auditorii publici externi nu are nici un fundament real si legal – neexistând date din care sã rezulte cã furnizorul de cãrbune ar fi tranzactionat aceste certificate. Calculul auditorilor publici externi s-a întemeiat doar pe cotatia la bursã a acestor certificate la momentul predãrii lor si respectiv la restituirea acestora. Obiectiunile entitãtii formulate referitor la acest aspect sunt pertinente, entitatea putând fi prejudiciatã doar în cazul în care furnizorul nu ar fi restituit integral certificatele care au fãcut obiectul garantiei”, aratã fostul administrator judiciar.
Subunitãti fãrã acte
Mare parte din subunitãtile Complexului Energetic Hunedoara nu au acte care sã le ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Situatia este la fel de câtiva ani. Nimeni nu a fost interesat sã clarifice situatia juridicã a terenurilor.
“S-a consemnat faptul cã o parte din subunitãtile Sucursalei – Divizia Minierã Valea Jiului – componentã a Complexului Energetic Hunedoara, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le detin si le au înregistrate în evidentele tehnic operative. Nici cu ocazia inventarierii realizate la data de 31.12.2013 nu a fost analizatã situatia juridicã a terenurilor utilizate pentru desfãsurarea activitãtii.
Au fost astfel încãlcate prevederile Legii contabilitãtii nr.82/1991 republicatã, art. 12 si 13 si ale Ordinului MFP nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, pct.12”, mai aratã fostul administrator judiciar al CEH.
Autostrada încurcã planurile
Complexul Energetic Hunedoara a fost pãgubit si de autostrada Lugoj-Deva pe acealeasi considerente. Terenul nu a fost trecut în evidentele societãtii, iar în acest moment pe rolul instantelor de judecatã existã un proces în acest sens. Cei de la drumuri au de achitat fatã de CEH peste 700 de mii de lei. Dar care este legãtura între CEH si CNADNR? Autostrada Lugoj – Deva este puntea de legãturã dintre cele douã companii. “Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a înregistrat pânã la data controlului, în evidentele tehnic operative si în contabilitate, modificãrile de patrimoniu produse prin efectele de expropriere a unor suprafete de teren din domeniul privat al acestei unitãti, în interesul public al lucrãrilor pentru autostrada Lugoj-Deva. Exproprierea s-a fãcut în baza prevederilor HGR nr.844/2012, pentru modificarea si completarea HGR nr.1232/2010, privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã „Autostrada Lugoj-Deva”. Au fost astfel încãlcate prevederile Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 (‘actualizatã*) privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes national, judetean si local, art. 9 si 22, precum si ale Ordinului nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene”, se mai aratã în raport.
Societatea energeticã a mai fost prejudiciatã si din alte cauze. Aceasta a devenit recuperator într-un litigiu dintre Primãria Lupeni si Termogaz Company.
“Din analiza celor consemnate în raportul de control si în anexele la acesta, precum si în obiectiunile formulate de cãtre reprezentantii entitãtii, rezultã însã cu certitudine cã nu poate fi vorba despre nici un prejudiciu încercat de cãtre bugetul de stat – având în vedere faptul cã întreaga sumã de 13.875.740 lei, achitatã în data de 19.09.2013 Complexului Energetic Hunedoara de cãtre Municipiul Lupeni a fost utilizatã pentru achitarea – prin compensare, în aceeasi zi, a obligatiilor fiscale restante ale Complexului Energetic Hunedoara, asa cum rezultã din extrasul de cont emis de cãtre Trezoreria municipiului Petrosani în data de 19.09.2013 (anexa nr.33 la raportul de control). Suma în cauzã era realmente datoratã de cãtre Unitatea Administrativ Teritorialã Municipiul Lupeni furnizorului de lucrãri – respectiv SC Termogaz Company S.A – în insolventã – compensarea fiind deci fãcutã în concordantã cu scopul Ordonantei Guvernului nr.17/2013, art. 64 alin.(3) – respectiv acela „achitãrii plãtilor restante înregistrate în contabilitatea unitãtilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul local si spitalelor publice din reteaua autoritãtilor administratiei publice locale – rezultate din relatii cu furnizorii de bunuri, servicii si lucrãri, ori fatã de bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale”. Cesiunea de creantã care a avut loc si urmare cãreia Complexul Energetic a devenit cesionar pentru creantele SC Termogaz Company S.A asupra UATM Lupeni – a avut loc în temeiul prevederilor Codului Civil, Titlul VI, Cap I „Cesiunea de creantã”. Cererea împreunã cu întreaga documentatie a fost depusã la Administratia Judeteanã a Finantelor Publice Hunedoara. Sub acest aspect, operatiunea în cauzã poate fi analizatã la Administratia Judeteanã a Finantelor Publice Hunedoara, în acest sens fiind întocmitã de cãtre auditorii publici externi si Nota de constatare nr. 1568/22.12.2014” mai aratã fostul lichidator al CEH. La deficienta 4 din Raportul auditorilor Curtii de Conturi transpusã fostul administrator judiciar al CEH la capitolul ”Nereguli constatate de Curtea de Conturi a României” „în obiectiunile depuse, reprezentantii entitãtii verificate nu contestã abaterea în sine consemnatã de cãtre auditorii publici externi, ci doar modul – incorect, în opinia entitãtii – de estimare a valorii prejudiciului, sustinând cã pentru stabilirea acestuia este necesarã efectuarea unei expertize tehnice. Fatã de aceastã stare de fapt, este de mentionat faptul cã potrivit prevederilor art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, republicatã – privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi – ” institutiile în care se constatã existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunicã conducerii entitãtii publice auditate aceastã stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului si dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia devine obligatie a conducerii entitãtii. Valoarea estimativã a abaterii care se constituie în prejudiciu adus Complexului Energetic Hunedoara – este de 140.768,34 lei.”
Abatere de sute de mii de lei pentru locomotive
O altã abatere la nivelul Complexului Energetic Hunedoara care a fost constatatã de inspectorii financiari de la Curtea de Conturi face referire la consumul locomotivelor.
“Fatã de aceastã situatie, apreciem cã aspectul consemnat de auditorii publici externi în raportul de control este real, conducerea entitãtii verificate urmând a lua mãsuri în consecintã. Valoarea estimativã a abaterii este de 972.208 lei, aferent perioadei ianuarie 2011 -octombrie 2014”, se mai aratã în raport.
Monika BACIU
