Actiunea face parte din campania denumitã sugestiv ”Praf de România”, în urma cãruia se doreste sã se atragã atentia asupra calitãtii aerului. Astfel, Greenpeace România a dezvoltat, împreunã cu laboratorul de roboticã Robotev din Bulgaria, o serie de dispozitive de monitorizare independentã a calitãtii aerului, botezate ”prafometre”, echipamente ce vor ajunge si în judetul Hunedoara.

”Le-am denumit ‘prafometre’ si fac parte dintr-un proiect pilot orientat spre colectarea si analizarea datelor de cãtre membrii publicului larg (citizen science). Aparatele pot detecta praful fin din aer (PM10 — pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri) si transmit datele înregistrate cãtre site-ul greenpeace.ro, pe pagina dedicatã acestei campanii. În cadrul unui workshop care a avut loc la atelierul Hubs din Bucuresti, voluntarii Greenpeace România au asamblat 40 de prafometre, care urmeazã sã fie distribuite în mai multe localitãti din tarã, printre care Bucuresti, Iasi, Brasov, Craiova, Hunedoara, Ploiesti, Sebes si Târgu Jiu”, aratã Greenpeace. Ministerul Mediului asigurã monitorizarea calitãtii aerului înconjurãtor prin cele 142 de statii distribuite pe toatã suprafata României, iar informarea publicului în timp real se face pe site-ul dedicat, www.calitateaer.ro.  Din totalul acestor statii, numai 93 sunt functionale. ”Agentia Europeanã de Mediu a estimat cã doar în România aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu  poluarea aerului în 2013, iar costurile externe legate de sãnãtate, rezultate din poluarea aerului, se ridicã anual la peste 10 miliarde euro. Le cerem Ministerului Mediului, primãriilor si consiliilor judetene sã ia mãsurile necesare ca cetãtenii României sã respire un aer curat”, declarã Alin Tãnase, coordonator campanii Greenpeace România. Potrivit activistilor de mediu, sursele majore de  poluare a aerului în România sunt: arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, procesele de productie (industria metalurgicã, industria chimicã etc.), transportul rutier, santierele de constructii, haldele si depozitele de deseuri si sistemele de încãlzire individuale.

Maximilian Gânju