Evenimentul organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Muzeul National al Unirii din Alba Iulia are ca temã represiunea comunistã în România.
Vernisajul are loc astãzi, iar povestea luptãtorilor anticomunisti din Bãiesti va fi expusã alãturi de cele altor eroi anticomunisti. Expozitia a fost realizatã de IICCMER începând din anul 2009 si prezintã o serie de actiuni de cãutare si deshumare pe cale arheologicã a unor opozanti anticomunisti executati fãrã judecatã sau ucisi în cursul unor confruntãri armate cu reprezentantii institutiilor represive ale statului comunist. În expozitie sunt cuprinse si cercetãrile efectuate în unele locuri, unde, pânã în 1964, au fost înhumati detinuti politici decedati în timpul detentiei. În cadrul expozitiei este prezentatã problematica unui numãr de 26 de cazuri din cele 40 investigate de institut în perioada 2006-2018. Printre cazurile abordate sunt si cele din satul Bãiesti din Tara Hategului.
Partizanii hategani -trãdati pentru doi boi
Luptãtorul anticomunist Petru Vitan avea sã fie omorât miseleste la 21 noiembrie 1952 de Securitatea de la Hunedoara, dupã ce omul de legãturã îl trãdeazã în schimbul a doi boi, atât pe el cât si pe camaradul sãu de rezistentã cu care împãrtea un bordei sãpat în dealurile din apropierea satului Bãiesti. În rapoartele securistilor moartea lui Petru Vitan este trecutã ca o sinucidere. Camaradul sãu, Iosif Nandra, avea sã fie rãnit grav dar supravietuieste ploii de gloante trase de securisti. Eroul din Bãiesti avea sã povesteascã cum camaradul sãu a fost ucis cu foc de armã, iar în groapa în care aveau adãpostul, securistii aveau sã arunce si o grenadã ca nimeni sã nu supravietuiascã. Rãmãsitele partizanului au fost deshumate din locul numit Pârâul Fãditãului, între dealurile ce strãjuiesc satul hunedorean, unde acesta a fost omorât. Vitan Petru a intrat în 1948 alãturi de alte persoane în organizatia de rezistentã numitã Liga Partizanilor Români din Hateg, în care majoritatea erau fosti membri P.N T., condusã de inginerul Lazãr Caragea, care s-a opus instaurãrii regimului comunist în România. În acea perioadã, în Muntii Retezat se continua actiunea din Semenic de cãtre Caragea cu un grup, urmasi ai dacilor. Trãdat de Petre al Popestilor din comuna Sãlasu de Sus – Hunedoara, s-a dat de urma lui Caragea, si în orasul Pui, partizanul Dedu a fost împuscat, Caragea Lazãr, rãnit grav, avea sã fie torturat la securitatea din Hunedoara.
Alti partizani urmãriti si trãdati au fost împuscati. Actiunea de capturare a luptãtorilor anticomunisti a durat de la 20 iunie 1949 pânã în 1954. Nandra, Vitan si restul camarazilor au tinut în sah comunistii timp de trei ani, ascunzându-se în tot Retezatul. Într-o lunã de noiembrie aveau sã fie descoperiti. Cei care au scãpat de executia securistilor, au fost întemnitati în cele mai grele lagãre de torturã ale comunistilor.
Vernisaj adresat tinerilor
Expozitia din Alba Iulia cuprinde în principal diferite obiecte si accesorii vestimentare descoperite asupra celor ucisi, precum si postere cu fotografii din timpul actiunilor arheologice de deshumare, fotografii de familie si fotografii provenite din arhiva fostei Securitãti.
Expozitia se adreseazã în primul rând tineretului, elevilor si studentilor, dar si tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistã, însã stiu prea putin sau deloc despre atrocitãtile si victimele directe ale Securitãtii în primele douã decenii de existentã a regimului comunist în România. Totodatã, expozitia poate fi vizitatã în perioada 16-20 noiembrie 2018 la Muzeul National al Unirii Alba Iulia.
Maximilian Gânju
