O bucățică din istoria poporului nostru se regăsește azi la gunoi. Pietre cu care cândva era construită cetatea dacică de aici, au fost recuperate din construcția podului de la calea ferată și azi se regăesc la o ghenă de gunoi. Cei de la Petro Aqua au văzut grozăvia și încearcă acum să le salveze. O parte au ajuns la peștera Bolii, dar mai sunt multe rămase lângă ghena de gunoi, fără ca
cineva să bănuiască măcar înseamnătatea lor.
Este incredibil cum zidurile vechii cetăți construită de daci în Valea Jiului, la Bănița sunt acum la gunoi. Blocuri de piatră săpate din munte cândva și aduse de daci ca să construiască fortificația de la Bănița, au fost dislocate acum de la podul de cale ferată
dezafectat și, așa cum
constructorii italieni ai căii
ferate nu au ținut cont de
patrimoniul național, nici autoritățile de azi nu fac nimic.
„Ele provin de la cetatea dacică. Din păcate,, odată cu demolarea podului de cale ferată acum, că a ieșit din garanție și CFR l-a dărâmat. Blocurile de piatră au fost folosite de acei constructori
italieni, în 1867, până în 1870. Acum au fost delomate. Și, dacă noi nu observam că în
balastul acela care va fi aruncat sunt aceste pietre, ele erau duse și depozitate, poate undeva. Noi am reușit să recuperăm din ele și acum, după discuțiile cu cei de la Consiliul Județean vrem să punem undeva. Să le punem o placă cu explicații. Am recuperat istoria”, a spus Imre Szuhanek, președintele Asociației Petro Aqua.
Cetatea de la Bănița a fost construită de daci, iar mai apoi a fost distrusă în timpul războaielor daco-romane. Ulterior, acest loc a fost refolosit în perioada medievală, când aici a fost amenajată o fortificaţie.
Apoi, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pietre din zidurile dacice au fost folosite la
amenajarea căii ferate de la poalele dealului. Singura
campanie de săpături arheolo-gice care a avut loc la Băniţa s-a desfăşurat în 1960-1961, iar acum, că se lucrează la calea ferată dintre Petroșani și Simeria, constructorii au
demolat podul, care era construit din pietre luate de italieni din cetatea dacică de sus.
Cetatea de la Băniţa a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1999, ca parte a grupului de fortăreţe dacice, alături de Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Blidaru,
Costeşti-Cetăţuie, Piatra
Roşie şi Căpâlna. Rolul cetăţii era de a bara accesul spre
capitala Daciei, dinspre sud.
În acest scop, fortificaţia a fost ridicată în vârful unui deal cu versanţi pietroşi, care şi acum domină suveran pasul Merişor-Băniţa, prin care se face legătura între Ţara Haţegului şi Valea Jiului.
Diana Mitrache
