Nu mai puțin de 30 de gospodării, aflate la poalele Parângului, au alimentare cu apă potabilă. Este o lucrare realizată din banii celor de la societatea de distribuție a apei, iar oamenii spun că în sfârșit pot fi siguri pe calitatea apei pe care o au la robinet.
Localnicii din cătunul de pe Slătinioara, cum este denumită mica așezare de la poalele munților Parâng, aflată la câțiva km de centrul municipiului Petroșani, au apă la robinet. Este o minune pe care toți o așteptau, pentru că, până acum, fiecare se descurca cu apa din propria-i fântână săpată în curte.
„Mă bucur din suflet și le muțumesc celor care s-au gândit la noi că ne trebuie și apă, că suntem și noi o stradă din municipiul Petroșani. Avem o fântână. Nu am să renunț la ea, chiar dacă acum am apă de la oraș. E bine-venită, nu am ce să zic, dar pot folosi mașina de spălat”, a spus o femeie din acest sat.
Investiția a costat 98.000 de lei și rețeaua ce alimentează casele de aici are o lungime de 1 km, 30 de case fiind racordate la sistemul de pompe, amplasat puțin mai sus de Colegiul Național de Informatică Carmen Sylva.
„Apa Serv a realizat un proiect de care suntem foarte mândri, pentru că este 100% conceptul nostru. De la proiectare, execuție, până la punerea în funcțiune.
Pe strada Slătinioara sunt aproximativ 30 de gospodării care au apă potabilă, din sistemul public al municipiului Petroșani, printr-un sistem modern și o stație de pompe corespunzătoare”, a precizat Florin Donisă, șef al Departamentului Exploatare din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului.
Satul este poziționat pe o pantă înclinată și soluțiile tehnice au fost adaptate acestui tip de
alimentare.
„Ținând cont de faptul că strada Slătinioara se află la o cotă destul de mare față de restul municipiului, a fost necesară instalarea unui grup de pompare, profesional, care să alimenteze în bune condiții a locuitorilor de pe această stradă”, mai spune directorul Florin Donisă.
Dar oamenii se plâng că nu știu ce vor face cu canalizarea. Mulți dintre ei au fose septice vidanjabile, dar sunt și oameni care recurg la metode mai puțin onorabile și care chiar deversează reziduurile în ape.
„Canalizarea lasă de dorit. Unde să dăm reziduurile? Păi în groapa septică, dar atâta apă unde va merge? Deci, trebuie să ne gândim. Eu rabd și sper că voi avea și canalizare”, mai spun localnicii, care acum s-au văzut cu apă la presiunea optimă.
Și dacă au scăpat de grija presiunii apei, mai ales în perioadele mai secetoase, oamenii spun acum că le trebuie canalizare, iar cei de la Apa Serv susțin că ar avea costuri prea mari pentru o astfel de investiție, pe care nu o pot realiza singuri.
„Deocamdată rețeaua de canalizare nu este făcută. Oamenii au sisteme proprii de canalizare. Am realizat rețeaua cu apă și cred că asta era foarte, foarte important. Trebuie să își construiască fiecare sisteme acceptate și agreate. Sunt soluții cu bazinele vidanjabile. În realizarea unei investiții se țin cont și de niște indici economici, adică valoarea investiției, versus numărul de locuitori. Iar dacă această valoare depășește un anumit grad, nici UE nu poate finanța zone izolate. Iar aici vorbim de o zonă izolată. După părerea mea, aici se pretează doar instalațiile individuale de colectare a canalizării. Ele sunt folosite pe scară largă peste tot”, a conchis Florin Donisă, șef al Departamentului Exploatare din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului.
De la finele săptămânii trecute, oamenii de pa Slătimn au apă potabilă și la presiunea optimă în gospodării. Nu mai sunt la mâna ploilor și acum le râmâne doar să își creeze propriile fose septice, care, așa cum spun cei de la Apa Serv, costă mai puțin decât cofinanțarea unui sistem de canalizare care să se verse în cel al orașului.
Diana Mitrache
