În acest sfârsit de sãptãmânã, Petrila sãrbãtoreste nasterea sa documentarã – un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei cãtre cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493, a mosiilor aflate pe teritoriul Petrilei…
Descoperã Valea Jiului, Petrila page, Info Petrila, Pagitur etc., sunt o parte de zecile de pagini web care vorbesc despre cel mai estic oras al Vãii Jiului, pagini care s-au adãugat monografiilor si lucrãrilor istorice despre orasul Petrila, despre nasterea lui dincolo de documente, apoi despre actul de nastere – prima atestare documentarã, evolutia si zbaterea pe drumul cãtre azi.
Firul rosu al vietii localitãtii mineresti vine din negura timpului, din vremea când se închegau primele formatiuni statale românesti feudale. Voievodatul ce se întindea în Banat între Mures si Dunãre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad, sec. IX-X, cuprindea în teritoriul sãu si Valea Jiului. Ulterior, aceste pãmânturi au fãcut parte din voievodatul lui Litovoi care acoperea ambele versante ale Carpatilor Meridionali, din tinutul Gorjului si pânã în tara Hategului.
Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei cãtre cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov ca boierul Mihail Cânde stãpâneste mosiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei – Peterella, Maleia, lângã Petrosani – Malee, Rotunda, lângã Petrosani sau dupã unii autori Lonea – Ratond, Câmpul lui Neag – Nzakmezeu, Morisoara, în Vulcan – Marisovar.
Chiar si mai înainte, în jurul anului 1493, regele Vladislav al Ungariei reînoieste actul prin care o bunã parte a Vãii Jiului este recunoscutã ca fiind proprietatea lui Mihail Kendeffy – Cândea – si a familiei acestuia. În timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), un hrisov traseazã granita, din vârf în vârf, pe cumpãna apelor, înscris în care apare mentionat un Cânde ca nemes al Hategului care a pus piatra de hotar împreunã cu boierii olteni.
În perioada evului mediu, Valea Jiului nu avea o populatie prea numeroasã, satele erau rare, rãsfirate pe culmile dealurilor. Odatã cu întocmirea primului recensãmânt confesional în 1733 de cãtre Episcopul Micu Klein s-a consemnat existenta în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Stefan si a unei biserici cu 48 familii de credinciosi, familii compuse în medie din 5 membri. Ulterior, în anul 1750, erau înregistrati 300 de locuitori si o bisericã, iar în anul 1762 doi preoti uniti, 194 familii ortodoxe si douã biserici ortodoxe.
Începând cu anul 1840 când fratii Hoffman si Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine, care au pus bazele exploatãrii cãrbunelui, a început evolutia industrialã a Petrilei, simultan cu întreaga Vale a Jiului.
De la nasterea Petrilei, în documente, au trecut 520 de ani, iar edilii vor sãrbãtori aceastã vârstã în cadrul Zilelor orasului Petrila, care au loc în acest sfârsit de sãptãmânã.
Ileana Firtulescu
