Mediul virtual, locul care a devenit o adevãratã tribunã de idei si mobilizare nationalã, a lansat o petitie prin care opozantii folosirii oficiale a termenului de rom cer sã fie înlocuit cu cel de tigan. Acestia citeazã documente si publicatii care aratã de unde vin, cine sunt si cum au fost numiti în functii de conducere ”cei cu origini sãnãtoase” de cãtre comunisti si unde s-a ajuns…
Promovarea romilor de comunisti, iar dupã 89 suprapunerea identificãrii româninilor prin RO s-a confundat cu ROM sau romani cu români în tãri unde nu existã diacritice, a adus mari prejudicii românilor si României spun petitionarii care cer revenirea la numele de tigan sau cel original – DOM (om), a fãcut ca în mediul virtual sã circule o petitie prin care opozantii folosirii oficiale a termenului de rom cer sã fie înlocuit cu cel de tigan. Printre altele, adeptii ideii revenirii la termenul de tigan apreciazã cã membrii acestei comunitãti “au purces pe calea definirii propriului lor nationalism”. Si prin urmare, “au nevoie de un teritoriu”. În opinia petitionarilor, “poporul ales drept victima sunt romanii”. Ei au si un îndemn: “Sã lãsãm minciuna si ipocrizia deoparte, dacã considerã numele tigan peiorativ atunci sã-si ia numele lor original care este DOM, care înseamnã ”om”, si nu ROM.”- spun petitionarii.
Peste timp, tiganii si-au ascuns etnia
La o un simplã cãutare pe Google a cuvântului romani, fãrã diacritice, se vor afisa linkuri cu tigani în ipostaze violente, deci ”în lume” denumirile sunt identice.
Ca urmare, reactii fãrã precedent se îndreptã împotriva tuturor românilor stabiliti în state europene si totul a pornit mai ales de la comportamentul anormal si infractional al unei etnii minoritare de cetãteni români, si anume o parte a tiganilor sau a romilor. Aceastã etnie nu este specificã României, spun istoricii si documentele ce stau la baza istoriei, ea întâlnindu-se în majoritatea tãrilor europene în diverse proportii, dar noua sa denumire de romi – roma/romani/romanies în englezã – este asimilatã mai ales cu numele tãrii noastre, rãspândindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatalã pentru viitorul european al poporului român – spun petitionarii.
Ce spun istoricii în revistele de specialitate si în cotidiene centrale, este ceea ce se stie demult, dar multi nu stiu… Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India în Europa s-a fãcut între secolele al IX-lea si al XIV-lea, în mai multe valuri. Tiganii si-au atribuit întotdeauna numele altor etnii sau popoare care le-au îngãduit sã-si ascundã etnia:
“Satra” vine de la casta Kshatria (rãzboinica) cãreia nu i-au apartinut niciodatã.
“Tigan/Zigeneur/Zingaro etc” vine de la “Athinganoi”, sectã religioasã grecescã recunoscutã pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au au apartinut niciodatã acestei secte.
“Gypsy” vine de la “Egyptian” cum si-au spus acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinte si mâncare pe gratis, pretinzând ajutor ca fiind crestini egipteni aflati în pelerinaj.
“Yansser” cum sunt cunoscuti la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat tiganii emigrati în America pe la 1900. În Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner si Sinti. În limba francezã s-a impus numele Gitanes. În limbile englezã si spaniolã, Gipsy, respectiv Gitano. În Danemarca, Suedia si Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tãtari).
Comunistii i-au pus în armatã, militie, securitate etc., Cioabã trimis la Londra
În primii ani ai comunismului si mai accentuat în anii ‘70, PCR-ul a declansat, în ce-i priveste pe tigani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în militie, armatã si în securitate au fost angajati un numãr relativ mare de tigani care au lansat o politicã de formare a unui nationalism tigãnesc, ulterior de colonizare a satelor sãsesti si svãbesti cu tigani adusi nu numai din toatã tara, dar si de peste hotare, atunci când acele sate au fost pãrãsite.
Exemple ale unor oameni de etnie tigãneascã sunt relevante în activitatea lor:
– Generalul – sef al securitãtii din judetul Sibiu, în ‘7,1 era un tigan care fusese deportat cu familia în Transnistria de unde a fugit
– Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioabã în ‘71-’72
– Cioabã este vãr primar cu Ion Iliescu (se poate verifica)
– Cioabã participã la primul congres tigãnesc de la Londra din ‘71, unde apare prima oarã etnonimul de Rom
– Anii ‘70 înseamnã plecarea masivã a sasilor
– Securitatea organizeazã un program de colonizare cu tigani a localitãtilor locuite de sasi si svabi
– Scopul nu a fost integrarea tiganilor. Integrare înseamnã o populatie minoritarã tigãneascã într-o populatie majoritarã de altã etnie. Scopul a fost asimilarea celorlalti.
Istoricii spun cã tiganii nu au fost purtat niciodatã de-a lungul istoriei acest etnonim Rom, ci numele lor provine din cuvantul “DOM”, care în limba originarã a tiganilor înseamnã “om”.
Valorile etniei sunt mândre cã sunt tigani
Oameni de valoare, oameni de afaceri, finatisti, politicieni si artisti de renume european si mondial care fac parte din aceastã etnie sunt mândri de faptul cã sunt tigani si nu au negat nicidatã asta, chiar au precizat cã sunt tigani si nu romi, pentru cã romi nu existã, este o gãselnitã a acestor timpuri alimentate de politicieni cu putere de decizie la solicitarea unui grup.
Cei care au cultivat cultura tiganilor si i-au dus faima talentelor lor în lume este, pe lângã multi altii, Damian Drãghici si Goran Bregovic. Damian Drãghici este un tigan cãutat în Europa si America pentru mãiestria sa, pentru înalta sa tinutã artisticã. Mãdãlin Voicu, cunoscutul dirijor si parlamentar, fiul marelui violonist Ion Voicu, a declarat de nenumãrate ori cã este tigan si se mândreste cu asta, neregâsindu-se în recenta ”gãselnitã”, redenumirea etniei ca romã. Conect-R, celebru cântãret, arhicunoscut prin piesa ”Eu vara nu dorm”, a declarat cu aceeasi mândrie, la Mondo TV, cã este tigan…
Multora, li se pare mai pretioasã, mai plinã de încãrcãturã emotionalã si culturalã denumirea de tigan. Câtecele si dansurile lor expresive sun acelati lucru: ”Îmi spun durerile prin câtec, care câtec este un plâns. Îmi spun bucuriile prin dans, care dans este un râs” – proverb tigãnesc. Si ce cântece! – ”Jelem, jelem”, ”Trec tiganii” sau ”Asfintit”…
Ileana Firtulescu