Iubitorii sporturilor de iarnã vor sã salveze Transalpina, cea mai proaspãtã statiune de schi din România, aflatã la doar câtiva kilometri de Petrosani. Dezvoltatorul proiectului, Acomin Deva, este în impas financiar dupã ce aproape a finalizat lucrarea, dar nu si-a mai recuperat banii.
Într-o petitie lansatã în spatiul virtual, care va ajunge pe masa Guvernului, pasionatii sporturilor de iarnã încearcã cu disperare sã salveze Statiunea Transalpina. „Semnati pentru schi civilizat si nu pentru aglomeratie si pentru pârtii proaste.. Semnati pentru un turism sãnãtos. Acest proiect are ca scop informarea autoritãtilor în legatura cu interesul major al oamenilor pentru Domeniul Schiabil Transalpina si pentru dezvoltarea lui. Sã arãtam cã ne pasã si cã putem schimba ceva. Vrem sã schiem în România în aceleasi conditii ca afarã”, se aratã în petitia la care facem referire. Problemele domeniului de schi Transalpina, luat cu asalt iarnã de pasionatii de schi, au început din cauza lipsei de finantare.
Constructorul a lucrat cu motoarele turate la maximu, sperând sã-si recupereze banii, dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum firma este în impas financiar.
Statiune construitã pe datorie!
La doar câtiva pasi de fosta statiune Vidra, aflatã acum în paraginã, s-a dezvoltat un paradis montan. Zãpada se mentine în jur de sase luni pe an, iar drumul este accesibil tot anul. Aici, fostul dictator Nicolae Ceausescu ar fi dorit sã organizeze o olimpiadã de iarnã, iar Vidra beneficiazã de un potential însemnat atât pentru sporturile de iarnã, cât si pentru cele de varã.
Exact acest potential l-au mirosit cei care au decis sã punã pe picioare Transalpina Ski Resort. O statiune montanã situatã la 2000 de metri altitudine, apãrutã de nicãieri, un proiect cãruia putini îi dãdeau sanse de reusitã, care a fost implementat si care a absorbit turistii din alte statiuni deja de renume.
Domeniul de Schi Transalpina, situat la 37 de km de Petrosani – a crescut în câteva luni chiar si peste asteptãrile celor care au gândit proiectul. O lunã de zile de schi gratuit a fost suficientã ca amatorii de iarnã sã uite de locurile unde schiau pânã atunci.
Aici a fost amenajatã o telegondolã cu statie intermediarã, instalatii de teleschi, posturi pentru jandarmi, pentru salvamontisti, bazine de apã si mai multi kilometri de pârtii.
Sunt 9 kilometri de pârtii, teleschiuri, telescaun, telegondole si ar mai trebui construite locuri de cazare, undeva pe malul lacului de la baza versantului. Cei care au lucrat la proiect spun cã este un loc cu un potential turistic urias si cei interesati pot
construi aici în privat. Valoarea totalã a proiectului este de aproximativ 38 de milioane de euro si în mare parte, finantarea ar trebui sã vinã de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului, dar, desi au lucrat cu o vitezã ametitoare pentru România, constructorii de la Acomin SA Deva mai au de recuperat sume importante. Totusi, lucrãrile au fost duse la bun sfârsit pe credit, însã firma care a executat lucrarea este în impas.
Finantãri abandonate
Proiectul ar fi trebuit finantat de Ministerul Dezvoltãrii regionale si turismului, cu bani de la buget. Contractul de finantare nr.27 din 2011 are clause ferme în acest sens, iar MDRT se obliga sã asigure fondurile necesare realizãrii obiectivelor de investitii, conform bugetului alocat de Ministerul Finantelor Publice. Numai cã MDRT nu mai existã. Atributiile acestuia sunt preluate acum de Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Administratiei Publice, pe de o parte, si de Ministerul Economiei, prin ministrul
delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri si turism. Ministrul delegate Maria Grapini aruncã pisica în curtea Ministerului Finantelor, pe care îl considerã responsabil pentru platã. Dar, oficialii MF sustin cã nu se pot implica în relatiile contractuale pe care le au autoritãtile administratiei publice locale cu diversi furnizori si prestatori de servicii si nu dã niciun ban. Iar autoritatea localã pe raza cãreia s-a dezvoltat domeniul schiabil, Primãria Voineasa, nu dispune de acesi bani nici într-o sutã de ani de acum încolo.
Ca sã-si recupereze banii si sã deblocheze situatia, constructorul ar putea da în judecatã Primãria si Guvernul, ori pârtia de la Transalpina sã fie scoasã pârtia la licitatie si sã fie gãsit un investitor care sã preia lucrãrile.
Carmen Cosman
