Domnului Cristian GHINEA
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene
Referitor la consultarea publică privind Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului și Planul de acțiune
Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului prezentată de PricewaterhauseCoopers și Planul de Acțiune aferent, este o viziune integrată modernă, clară, credibilă și care este mulată pe principiile și problemele actuale cu care se confruntă UE în toate domeniile de activitate.
Eu, ca locuitor al Văii Jiului, sunt bucuros și onorat că am posibilitatea ca, la 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, să pot vedea un plan pentru această Vale. Este prea târziu… de ce lucrurile s-au mișcat așa greu … cât de mare a ajuns neîncrederea locuitorilor din Valea Jiului… vom reuși să demarăm strategia… sunt întrebări la care vom avea un răspuns în câțiva ani.
În această calitate, de locuitor al Văii Jiului, specialist în Management și Administrație Minieră, fost consilier local în Consiliul Local al Primăriei Petroșani și implicat în Societatea Civilă, vă prezint câteva aspecte care se referă la problemele grave existente în Stațiunea turistică Parâng, semnalizate în scris către PwC și care nu au fost abordate sau amintite în strategie.
Când spun „probleme grave” în Stațiunea turistică Parâng, mă refer la următoarele probleme, care sunt prezente de zeci de ani, sau mai bine zis, de când s-a construit primul spațiu de agrement și turism în această stațiune:
- Nu este infrastructură de canalizare.
- Nu este apă potabilă.
- Nu sunt toalete publice.
- Se folosește pentru consum apa brută, netratată.
- Din cele aprox. 500 de persoane fizice sau private care sunt implicate în turismul montan sau de familie, doar 3,5% respectă legislația de mediu, respectiv, au haznale sau fose septice cu contracte de vidanjare și apa brută contorizată.
În calitate de consilier local am inițiat o Hotărâre de Consiliu Local prin care s-a format Comisia pentru Parâng, unde am fost votat președinte. Am bătut la pas 3 ani stațiunea și materialele realizate au fost prezentate UAT Petroșani, Consiliului Local, mass-mediei locale, ISU Hunedoara. În februarie 2019, a fost aprobată și bugetată finanțarea Studiului de fezabilitate privind realizarea infrastructurii de alimentare cu apă apă potabilă și a celei de canalizare, preluare și transport a apelor uzate menajere din Stațiunea turistică Parâng-Petroșani. însă lucrurile au rămas doar în această fază.
Revenind la strategie, dumneavoastră spuneți că „ Pentru definirea unei viziuni integrate, care să reflecte cât mai fin obiectivele vizate prin acest document, părțile interesate de strategia de dezvoltare a Văii Jiului au fost consultate asupra a trei opțiuni de viziune mono-temă:
- Valea Jiului – Generator de inovație în sectorul energetic;
- Valea Jiului – Centru de reconversie profesională și specializare inteligentă;
- Valea Jiului – Una dintre cele mai atractive destinații turistice ale României în orice anotimp.”
Cum poate fi o destinație turistică atractivă, când nu ai utilități, nu ai apă potabilă, nu respecți mediul înconjurător, pui în pericol sănătatea turiștilor, a personalului implicat în turism, salvare montană. Un exemplu în acest sens este „fenomenul” Stațiunii turistice Straja, care a luat avânt detașat, după realizarea infrastructurii de apă potabilă și canalizare ape uzate.
Apoi continuați cu „Viziunea de dezvoltare pentru Valea Jiului a fost definită pentru a răspunde nevoilor și dorințelor principalelor grupuri-țintă (comunități locale, mediu de afaceri/investitori), pornind de la întrebări cu implicații critice și strategice”: și aveți o întrebare referitoare la turism, respectiv: „Cum ar putea Valea Jiului să atragă mai mulți turiști și să beneficieze de venituri generate din acest sector pe parcursul întregului an?
Credeți că turiștii nu sunt informați despre condițiile din Stațiunea turistcă Parâng? Au fost foarte multe situații stânjenitoare cu turiști străini, români sau grupuri de elevi, care nu au avut condiții de campare din cauza balegii de vacă și a câinilor, fără o toaletă publică sau apă potabilă. Lucrurile și situațiile acestea s-au propagat în spațiul online, le cunosc cetățenii și turiștii și este foarte greu să se iasă din această clasificare.
Spuneți mai departe că „Pornind de la viziunea integrată pentru Valea Jiului, strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare”, iar unul dintre acestea este „ III. Valorificarea durabilă a specificului local”, iar în direcțiile strategice,
III.1.Elaborarea unui concept turistic integrat al Văii Jiului
III.2.Modernizarea și diversificarea infrastructurii și serviciilor de turism,
nu faceți nici o referire la vreun plan sau concept despre condițiile pe care trebuie să le asigure o stațiune turistică, despre siguranța și sănătatea turiștilor.
Când prezentați „Principalele probleme adresate prin direcțiile strategice”, la pilonul „III Valorificarea durabilă a specificului local”, și enumerați principalele probleme identificate, nu ați precizat PRINCIPALA PROBLEMĂ A TURISMULUI DIN VALEA JIULUI (mai puțin Straja), care este lipsa infrastructurii de alimentare cu apă apă potabilă și a celei de canalizare, preluare și transport a apelor uzate menajere.
De asemenea, la prezentarea pilonului III. Valorificarea durabilă a specificului local, atunci când detaliați Situația actuală, iarăși nu precizați marea problemă a stațiunilor turistice, respectiv, lipsa infrastructurii de alimentare cu apă apă potabilă și a celei de canalizare, preluare și transport a apelor uzate menajere.
Când puneți întrebarea „Ce își propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul valorificării specificului local?”, nu puneți în prim plan realizarea infrastructurii de alimentare cu apă apă potabilă și a celei de canalizare, preluare și transport a apelor uzate menajere.
Dumneavoastră credeți că, prin „ Extinderea integrată a domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurii pentru producerea zăpezii artificiale și a celei de transport pe cablu, realizarea de trasee de mountain bike pe amplasamentul unora dintre pârtiile de schi, implementarea soluțiilor de mobilitate verde pentru realizarea accesului la stațiunile de schi, construirea de centre de tip wellness & spa la nivelul Văii Jiului, extinderea și diversificarea infrastructurii de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare în fiecare dintre cele 6 UAT-uri”, fără apă potabilă și canalizare, pot funcționa? … pot aduce turiști?… se poate asigura sănătatea tuturor și se poate respecta legislația de mediu?…
Mai departe, la subcapitolul Nevoi, oportunități și acțiuni de dezvoltare, spuneți că „Pe baza identificării resurselor turistice naturale și antropice” se vor realiza:
Se vor amenaja, omologa, digitaliza și promova rute turistice, culturale și de agrement în Valea Jiului,
Amenajarea de trasee turistice trans-regionale,
Extinderea domeniului schiabil și a duratei sezonului de schi
Conectarea domeniului schiabil din Valea Jiului cu cele din Masivul Șureanu și Transalpina,
Amenajarea, pe același amplasament cu cel al unei părți din domeniul schiabil din Valea Jiului, de trasee de mountain bike, atât pentru adulți, cât și pentru copii,
Pentru susținerea investițiilor în infrastructura turistică, demersurilor, autoritățile locale, cu sprijinul Asociaței Valea Jiului, este esențială clasificarea cât mai multor UAT-uri sau zone din Valea Jiului ca stațiuni turistice de interes național sau local. Printre altele, zona Șureanu (munții Sebeșului) – Petrila, municipiul Uricani și zonele munții Vâlcan – Vulcan și Retezat – Aninoasa au potențialul de a fi clasificate ca stațiuni turistice de interes național sau local,
Se impune creșterea și diversificarea ofertei de cazare,
Transformarea zonei într-un atractivă pentru turismul familial,
Dezvoltarea turismului școlar
Implementarea și susținerea unui program extensiv de tabere școlare,
Realizarea unei mari investiții hoteliere în zonă,
Pentru sprijinirea dezvoltării turismului activ, se va înființa un program pentru renovarea și înființarea de noi structuri de primire turistice în zonele din arealul montan și submontan: spații de camping, cabane, refugii montane. În același timp, calendarul de evenimente sportive ce se desfășoară deja în zonă (schi, snowboard, alergare, ciclism, skateboard, longboard, etc.) va fi consolidat și diversificat prin crearea de evenimente sportive dedicate familiei, copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități.
Pentru facilitatea transportului turiștilor, protejarea mediului și sprijinirea transformării Văii Jiului într-un hub de cazare zonal, traseele autobuzelor electrice pot fi extinse pentru a realiza conexiunea dintre Valea Jiului, Domeniul schiabil Șureanu și Domeniul schiabil Transalpina.
Toate acestea sunt atât de frumoase, dar, sunt posibil de realizat fără apă potabilă?… fără canalizare?… fără o gândire și strategie privind încălzirea în sezonul rece? Și acum se folosesc pentru încălzire în Stațiunea turistică Parâng, haine second-hand, încălțăminte, poșete, genți, cărbuni și lemn.
În continuare faceți precizarea „Pentru transformarea în realitate a acestor deziderate, este propusă realizarea a 8 obiective specifice, grupate în 4 direcții strategice:
-
Direcția strategică III.1 – Elaborarea unui concept turistic integrat al Văii Jiului
o Obiectiv specific III.1 – Crearea unei identități locale și promovarea zonei ca destinație turisticăpentru întreaga perioadă a anului
o Obiectiv specific III.2 – Punerea în valoare a patrimoniului local prin realizarea de circuite turistice tematice regionale și trans-regionale și dezvoltarea infrastructurii montane
o Obiectiv specific III.3 – Reconversia funcțională a patrimoniului minier
-
Direcția strategică III.2 – Modernizarea și diversificarea infrastructurii și serviciilor de turism
o Obiectiv specific III.4 – Creșterea numărului de turiști și a duratei șederii acestora prin crearea destructuri de primire turistice dedicate familiilor, dezvoltarea celor dedicate eco-turismului și crearea condițiilor pentru realizarea unei mari investiții în domeniul ospitalității
o Obiectiv specific III.5 – Creșterea calității serviciilor și a numărului de angajați în domeniul ospitalității și a ponderii domeniului în produsul intern brut local - Direcția strategică III.3 – Dezvoltarea domeniilor cultură, activități sportive, agrement și industrii creative, adaptate specificului local
o Obiectiv specific III.6 – Revigorarea orașelor prin proiecte de regenerare urbană și stimularea capitalului uman local prin realizarea de zone creative
o Obiectiv specific III.7 – Transformarea Văii Jiului într-o destinație favorită pentru iubitorii de activități cultural-sportive și de agrement, la nivel regional, național și internațional
· Direcția strategică III.4 – Valorificarea resurselor locale din domeniul agroalimentar și meșteșugăresc
o Obiectiv specific III.8 – Creșterea numărului de producători locali și a produselor agroalimentare locale certificate la nivel național și European”,
însă, nici la obiective, nici la direcții strategice și nici la prezentarea acestora detaliată, nu faceți referire la faptul că, în Stațiunea turistică Parâng – Petroșani:
- Nu este infrastructură de canalizare.
- Nu este apă potabilă.
- Nu sunt toalete publice.
- Se folosește pentru consum apa brută, netratată.
- Din cele aprox. 500 de personae fizice sau private care sunt implicate în turismul montan sau de familie, doar 3,5% respectă legislația de mediu, respectiv, au haznale sau fose septice cu contracte de vidanjare și apa brută contorizată.
Nici un obiectiv sau direcție strategică și în general Pilonul III nu se poate implementa și realiza, datorită acestei grave probleme, care trenează de zeci de ani și nu s-a făcut niciun pas pentru a fi demarată realizarea infrastructurii de apă potabilă și canalizare.
În perioada cât am lucrat în cadrul Comisiei pentru Parâng, am discutat cu specialiștii de SC APA SERV VALEA JIULUI SA despre ce înseamnă lucrările pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă apă potabilă și a celei de canalizare, preluare și transport a apelor uzate menajere din Stațiunea turistică Parâng-Petroșani. O lucrare de asemenea anvergură, au estimat că se realizează în 5-6 ani. Dacă adăugăm studiul de fezabilitate și proiectarea, rezultă că, până în anul 2030 nu se poate realiza, dar poate fi demarată prin strategie, iar strategia în ceea ce privește Pilonul III, trebuie ajustată, reflectând la situația din teren și prezentată.
Vreau să specific în continuare că aceste aspecte le voi prezenta tuturor Comisarilor Uniunii Europene și de asemenea Preşedintelui Parlamentului European – David-Maria Sassoli, Preşedintelui Consiliului European – Charles Michel și Preşedintelui Comisiei Europene – Ursula von der Leyen.
Atașez la acest material cu analiza, observațiile din Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului, respectiv, Pilonul III și propunerea inițială. De asemenea, atașez și imagini din Stațiunea turistică Parâng.
Sunt convins că sprijinul pe care ni-l veţi acorda va fi unul dintre pașii majori prin care Valea Jiului va intra concret în Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție din Europa, cu proiecte care prevăd măsuri clare, concrete și strategice pe termen lung, cunoscând situația reală din teren, iar demararea procesului de tranziție va aduce soluții dificultăților sociale și de mediu.
Vă mulțumesc anticipat pentru viitorul sprijin pe care îl așteptăm din partea dumneavoastră și, totodată, vă asigur de întreaga mea considerație și implicare.
Ing. Pascu Viorel
