Ploile torentiale din luna iunie au afectat si statiunea montanã Parâng. Aici au fost spãlate mai multe pârtii, iar pagubele au fost evaluate la peste 30 de mii de lei. Pârtia B din Parâng a fost spãlatã de ape, iar acum edilii asteaptã bani pentru a remedia pagubele.
“Am fãcut o situatie a pârtiilor spãlate, am cerut bani, pe care îi vom primi si atunci le vom remedia”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani.
Proiectul de dezvolare al domeniului schiabil din Parâng este realizat în proportie de 20%.
“Proiectul din Parâng este realizat aproximativ în proportie de 20%. Din punctul nostru de vedere ar mai trebui în jur de maxim 7 milioane de euro ca sã putem sã viabilizãm partea de Slima cu TS3 si TS4. Telegondola este în plan. Noi nu am fãcut întâi instalatiile si apoi infrastructura de schi. Prima datã am dorit sã facem infrastructura de schi si dupã aceea instalatiile de transport, pentru cã degeaba ai instalatiile de transport si duci oamenii nicãieri. Dupã ce TS4 va fi realizat si toatã partea de Slima cred cã în maxim 3 ani se va putea vorbi si de telegondolã”, a declarat, în urmã cu câteva sãptãmâni, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani. Ar mai fi nevoie de sume impresionante pentru finalizarea proiectelor de devoltare a celor trei statiuni montane din Valea Jiului, iar cei de la Autoritatea Nationalã pentru Turism spun cã se fac demersuri necesare în acest sens.
Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administratiei locale de la Petrosani sã devinã realitate în ceea ce priveste dezvoltarea statiunii montane Parâng. Autoritãtile locale de la Petrosani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petrosani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, sapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã si 7 masini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã continã si douã centre turistice, o cabanã si o instalatie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinantare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului si autoritãtile publice locale este urmãtorul, unitãtile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai putin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislatia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãtile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai putin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentatiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislatia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului finanteazã procurarea instalatiilor de transport pe cablu si montajul acestora, în limita fondurilor disponibile.
Monika BACIU
