Pompierii nu pot ajunge în timp util la munte, iar acolo sus, în zona cu cabane, nu este apã. Situatia le este cunoscutã tuturor si de efecte nimeni nu vorbeste, însã, pompierii spun cã ar fi bine ca fiecare proprietar de cabane, care cazeazã turisti, sã îsi ia mãsurile necesare si sã intre în legalitate.
De altfel, la primãria din Petrosani a si avut loc o astfel de întâlnire, însã, mai putin de 10 oameni au participat. Oficial, li s-a prelucrat legislatia din domeniu, iar unul dintre cabanieri a spus cã ideal ar fi sã constituie ei un serviciu de urgentã de acest fel. „Ni s-a readus la cunostintã cã cei care vor sã îsi facã pensiuni, sau cei care nu au autorizatii sã si le facã, pentru cã amenzile sunt foarte mari. Noi avem probleme cu apa, pentru cã sus, în Parâng, sunt doar 5 izvoare si problema aceasta se stie de foarte mult timp. Anul acesta a fost secetos si cred cã vom avea probleme cu apa, iar o capacitate mai mare de stocare a apei în zona bazinului foarte bine amplasat, nu ar face deloc rãu. Vorbim despre 100 de mc de apã pentru o stare de necesitate”, a spus Rãzvan Marica, proprietar de cabanã din Parâng.
Pompierii stiu cã în zona Rusu se ajunge extrem de greu cu masina de pompieri, iar stingerea unui incendiu poate fi imposibilã în cazul constructiilor adunate una lângã alta. Mai mult, sus în statiune, pompierii pot ajunge acum cu telescaunul, dar e putin probabil sã poatã face ceva, iar ideea constituirii unui grup care sã actioneze, la initiativa cabanierilor, a pãrut de luat de în calcul, însã, termenul este foarte scurt, dacã nu imposibil. „Conform Ordinului 75 din 2019, toate aceste servicii private voluntare pentru situatii de urgentã au termen pânã în 31 decembrie sã intre în legalitate, iar dupã, toate avizele expirã. Iar dacã doriti sã constituiti un astfel de serviciu, ISU Iancu de Hunedoara vã stã la dispozitie, pentru a vã da avizul de înfiintarea a acestui serviciu”, le-a explicat cãpitan Daniel Kis, reprezentant ISU Hunedoara.
La întâlnirea cu cabanierii a venit si un hornar, care a vrut sã le explice acestora cât de importante sunt serviciile lui în astfel de situatii si a recunoscut cã aproape nimeni nu i-a solicitat serviciile. „Pericolul de incendiu este foarte mare, sau de intoxicatie cu monoxid de carbon. Legea spune cã o datã pe an si de câte ori e nevoie trebuie verificat hornul, dar, noi, cosarii, spunem cã în zonele de munte, unde timpul de ardere este mult mai mare ca în zonele de ses, de douã sau trei ori ar trebui fãcutã curãtarea cosului de fum. Majoritatea cabanierilor îsi face în regie proprie, iar greseala de a lucra cu echipamentele lor este cã nu pot anticipa aparitia unui defect”, a explicat Sorin Gabor, hornar autorizat.
O cabanã a ars din temelii acum câtiva ani în Parâng, cã pompierii nu au avut cum sã urce si, dincolo de faptul cã prea putini sunt cei care îsi pun la punct instalatiile de incendiu, oficial fiind doar 5 cabane care fac turism, cei care se cazeazã în case de vacantã la negru, o fac pe riscul lor.
Diana Mitrache
