”În ce priveste tânãrul în cauzã, a trebuit sã ”omitã” înalta pregãtire în CV-ul depus precizând doar faptul cã are liceul. Asa a reusit sã fie angajat (…) si sã-si câstige pâinea, ba chiar sã o ducã bine. Si nu este singurul caz” – fost reponsabil de proiect pregãtire profesionalã, Doina Popescu.
Pentru a se descurca pe piata muncii, tinerii învatã sã-i descopere meandrele, adevãrate nisipuri miscãtoare. Cum pentru obtinerea unui loc de muncã, cei mai multi au înteles cã trebuie sã fii bine pregãtit, pentru a avea mai multe oportunitãti, o parte au fãcut una, chiar douã facultãti, au urmat cursuri de calificare si antreprenoriale, au învãtat limbi strãine. Si asta, pentru a fi pregãtiti la eventuale cereri pentru un post sau altul.
Unii au constatat cu stupoare cã pregãtirea poate fi un impediment în gãsirea unui loc de muncã. Si nu sunt putini! Un exemplu este cel al unui tânãr din Lupeni, C.C., care a absolvit douã facultãti, a fãcut si cursurile de administrator pensiune
turisticã si antreprenoriat. Considerând cã are bagajul de cunostinte necesare pentru a porni la drum, în gãsirea unui loc de muncã, pe alte meleaguri decât cele locale, a apelat la un cunoscãtor pentru a-i structura un curriculum vitae, o prezentare ca la carte, în limba românã si englezã, dupã care a trimis firmelor si companiilor unde credea cã va corespunde cerintelor. Tânãrul fiind dispus sã o ia de jos, chiar de la portar sau îngrijitor. Dar a fost refuzat sistematic. Ca urmare, a renuntat sã specifice pregãtirea cu
dorinta de a pãtrunde cu orice pret ”în sistem”.
”Da, existã asemenea fenomen si pânã la urmã este explicabil. Angajatorii se tem de situatia în care poate fi reclamat cã nu-si plãteste salariatii la nivelul pregãtirii lor. În ce priveste tânãrul în cauzã, a trebuit sã ”omitã” înalta pregãtire în CV-ul depus precizând doar faptul cã are liceul. Asa a reusit sã fie angajat într-o spãlãtorie auto
dintr-un oras important si sã-si câstige pâinea, ba chiar sã o ducã bine. Si nu este singurul caz” – a declarat fost reponsabil de proiect, Doina Popescu.
Pe de altã parte, tineri din Valea Jiului care au la activ managerierea unor proiecte IT, care au lucrat efectiv la îmbunãtãtirea acestora sau crearea altora noi, au fost primiti cu bratele deschise de companii multinationale din Bucuresti. Un simplu CV trimis de cel care i-a dat de cap vestitului si complexului program Siveco, de la Apa Serv Petrosani, si l-a fãcut functional desi fosta RAAVJ a plãtit bani grei pentru implementarea acestuia, a strârnit interesul unei mari firme de profil din Capitalã. De câteva luni tânãrul câstigã câteva mii de dolari pe lunã, plus multiple facilitãti.
O documentare minimã, despre firmele angajatoare, se impune pentru a sti cam dupã ce reguli acestea îsi ghideazã activitatea si ce doresc de la salriatii lor. Multe dintre aceste reguli sunt scrise si sunt accesibile, dar multe sunt reguli nescrise si informarea este putin mai complicatã, dar românul este inventiv si se descurcã atunci când vrea…
Ileana Firtulescu
