Parcul Național Retezat, unul dintre cele mai
impresionante colțuri naturale ale României, se distinge
printr-o diversitate remarcabilă de păduri, care acoperă aproape 53% din suprafața sa, adică 20.500 de hectare. Dintre
acestea, pădurile virgine și
cvasivirgine, rămase aproape neatinse de activitatea umană, se întind pe 3.500 de hectare, constituind un patrimoniu natural deosebit pentru conservarea biodiversității.
Habitatele forestiere din Retezat sunt variate și sunt clasificate în trei etaje ecologice distincte: subalpin, boreal și nemoral. Cele mai întâlnite tipuri de păduri includ molidișurile, făgetele și pădurile mixte de rășinoase și fag, care oferă adăpost pentru o multitudine de specii de plante și animale sălbatice.
Parcul găzduiește șase habitate de interes comunitar, protejate la nivel european, printre care se numără aninișurile, pădurile de foioase montane și pădurile de conifere boreale și subalpine. Aceste ecosisteme sunt cruciale pentru menținerea echilibrului ecologic și pentru protejarea speciilor rare sau amenințate.
Un element distinctiv al peisajului forestier al Retezatului este populația de zâmbru (Pinus cembra), considerată cea mai reprezentativă din Munții Carpați. Acest arbore, adaptat la condițiile dure ale climatului montan, joacă un rol esențial în stabilizarea solului și în sprijinirea biodiversității forestiere.
„Parcul Național Retezat, cu pădurile sale extinse și diversificate, este unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Pădurile acoperă 20.500 ha, dintre care 3.500 ha sunt păduri virgine și cvasivirgine. Habitatele forestiere din parc sunt specifice etajelor subalpin, boreal și nemoral, incluzând molidișuri, făgete și amestecuri de rășinoase cu fag. Printre cele șase habitate de interes comunitar protejate la nivel european se numără aninișurile, pădurile de foioase montane și pădurile de conifere boreale și subalpine. Populația de zâmbru este probabil cea mai reprezentativă din Munții Carpați,” spun reprezentanții Parcului Național Retezat.
Protejarea acestor păduri este vitală pentru menținerea sănătății ecosistemului montan și a serviciilor ecologice pe care le furnizează, cum ar fi reglarea climatică și stocarea
carbonului. Conservarea
acestor habitate necesită o
gestionare atentă din partea autorităților parcului și a comunităților locale, pentru a preveni degradarea prin activități antropice.
În concluzie, Parcul Național Retezat nu este doar o destinație turistică de excepție, ci și un adevărat sanctuar ecologic, având un rol esențial în protejarea bogăției naturale a Carpaților.
Monika BACIU
