Peste 50 de delegatii ale comunitãtilor locale din zone carbonifere din Europa au participat în cursul sãptãmânii trecute la cea de-a doua editie a ”Forumului primarilor”, în localitatea Weisserwasser – Germania.
Subiectul principal al dezbaterilor a fost schimbarea structuralã în regiunile lor de origine având în vedere faptul cã principalele instrumente actuale ale politicii energetice europene sunt reprezentate de promovarea surselor regenerabile si reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã.
Împreunã cu reprezentantii sindicali, primari din Polonia, Cehia, Germania, Bosnia si Hertegovina, Grecia, Slovacia, Bulgaria si România au discutat despre problemele comunitãtilor lor, unde cãrbunele a jucat un rol esential în dezvoltarea acestora, în contextul în care se impune tot mai mult reducerea productiei de energie electricã pe bazã de cãrbune, precum si despre provocãrile si solutiile rezultate în acest sens. Scopul acestor întâlniri este de a învãta unul de la celãlalt, având în vedere faptul cã unele dintre aceste comunitãti din zonele carbonifere ale Europei au reusit în aceastã tranzitie. Întâlnirea a fost organizatã de Ministerul Federal al Mediului si organizatia de mediu ”World Wide Fund for Nature” (WWF). Orasul Petrila si implicit Valea Jiului a fost reprezentat de primarul orasului, Vasile Jurca.
”Sãptãmâna trecutã am participat la o întâlnire în Germania, în localitatea Weisserwasser, la invitatia primarului de acolo care, în asociere cu organizatia internationalã independentã care deruleazã proiecte pentru conservarea mediului World Wide Fund for Nature, au organizat o întâlnire cu o parte a primarilor din zonele carbonifere aflate în tranzitie. Ideea este sã încercãm sã convingem Comisia Europeanã cã aceste zone carbonifere au nevoie de o mai mare atentie din partea comisiei, au nevoie de finantare dedicatã pentru astfel de zone pentru ca ele sã se poatã dezvolta”, a declarat primarul Vasile Jurca.
Valea Jiului este una din cele douã principale regiuni miniere carbonifere, alãturi de judetul Gorj, unde principala preocupare economicã a locuitorilor în ultimele decenii a fost reprezentatã de minerit. Industria cãrbunelui a înregistrat un declin accelerat, principalele motive fiind nevoia de a respecta angajamentele de mediu sau costurile ridicate pentru exploatare. Cu aceleasi probleme cu care se confruntã Valea Jiului se confruntã si alte zone din Europa si chiar din Germania.
”Situatiile cu care se confruntã Valea Jiului sunt asemãnãtoare în toate zonele carbonifere din Europa. Chiar si primarul din Weisserwasser ne-a prezentat o situatie a anilor 1970 în care localitatea numãra undeva la 40.000 de locuitori iar în prezent mai sunt vreo 16.000 de locuitori datoritã faptului cã s-au închis principalele activitãti economice pe care le aveau, o fabricã de sticlã si câteva exploatãri miniere de suprafatã. Astfel, locuitorii din Weisserwasser au început sã plece din zonã, lucru care se întâmplã si la noi în Valea Jiului”, a spus Vasile Jurca.
Preocupãrile administratiilor din Valea Jiului pentru a gãsi solutii la diminuarea principalele activitãti economice s-au concretizat prin programe care au avut efecte benefice limitate deoarece administratiile locale au atât resurse cât si puteri limitate.
”Ideea este cã primarii din aceste regiuni trebuie sã fie o voce unicã, fermã, puternicã, cãtre Comisia Europeanã astfel ca în sesiunea de finantare 2021 – 2027 sã fie alocate finantãri dedicate pentru aceste zone foste carbonifere, pentru a se putea dezvolta. În primul rând pentru ca locuitorii din aceste zone sã nu mai fie obligati sã plece, sã emigreze în afara tãrii sau în alte zone ale tãrii unde sunt locuri de muncã. Acest lucru vine în contextul în care Comisia Europeanã si Uniunea Europeanã si-au luat niste angajamente prin Tratatul de la Paris de a reduce emisiile de carbon mergându-se pe închiderea producerii energiei din cãrbune. Si atunci, dacã ei merg pe aceastã politicã trebuie sã gãseascã si solutii de finantare pentru aceste zone aflate în tranzitie”, a concluzionat primarul Vasile Jurca.
La finalul întâlnirii cei prezenti au semnat un memorandum în care sunt expuse principalele probleme cu care se confruntã comunitãtile pe care le reprezintã, precum si importanta alocãrii finantãrilor dedicate în sesiunea urmãtoare de finantare, urmând ca acesta sã fie înaintat Comisiei Europene.
