Cea mai amplã si elaboratã operã de artã, folositã ca infrastructurã, se aflã între Petrosani si Târgu Jiu, pe defileul strãbãtut de Jiu. Vorbim despre tunelele sãpate în munte, considerate acum una dintre cele mai frumoase opere de arhitecturã, care vor fi puse în valoare. O spun responsabilii cu infrastructura din statia CFR Petrosani, care au planuri, alãturi de Regionala Timisoara, pentru acest traseu.
„Toti cei care trec prin Defileul Jiului, fie pe calea rutierã, fie pe calea feratã, trebuie sã stie, din capul locului, ceva foarte important: este cea mai frumoasã portiune de drum din România, indiscutabil. Vã dau si argumente cuantificabile: din cei aproape 32 de km cât are defileul, mai mult de 25%, sunt lucrãri de artã, adicã tuneluri, poduri, podete, ziduri de sprijin, viaducte. Nu existã o altã portiune de drum în România pe care sã existe o astfel de aglomerare de lucrãri de artã”, ne-a spus Dorel Schiopu, reprezentantul din statia CFR Petrosani.
În 31 octombrie 1948 a fost inaugurat Defileul Jiului, în urma unei ample lucãri realizatã în stâncã. Acesta mãsoarã 31 de km, din care peste 25 % sunt ”lucrãri de artã”, cum spun cei din transporturi. Adicã: poduri, tuneluri, viaducte, ziduri de sprijin etc. Mai precis, cei care trec prin Defileul Jiului pot fi fascinati – pe lângã incredibila frumusete naturalã a muntelui, a apei si a pãdurii – si de frumusetea arhitectonicã a celor 8 poduri mari, 27 de viaducte de coastã, 39 de tuneluri, 2,5 km ziduri de sprijin si a celor 5 statii de cale feratã. Fiecare se identificã într-un anumit fel. „Sunt 39 de tuneluri, 8 poduri mari si fiecare are un nume. Unele au nume oficial: Podul Jiul 1, Jiul 2, dar si populare, gen Plesea, Leurzeaua, ce tin de chestiuni legate de perioada în care au fost construite. Deci, cine trece prin defileul Jiului, sã stie de la început: trece prin cea mai frumoasã portiune de drum din România”, mai adaugã Dorel Schiopu.
Între 1924 si 1948, lucrându-se din douã directii, s-au realizat 14 km din calea feratã ce avea sã uneascã Valea Jiului cu Oltenia, iar restul de 17 km au fost finalizati în alte 7 luni. Pe santierul Bumbesti – Livezeni au lucrat 27.988 muncitori, în conditii dure, pe defileu fiind foarte multe locuri unde nu se putea folosi nici mãcar o roabã.
Termenul de finalizare a magistralei, care urma sã traverseze Defileul Jiului si sã facã legãtura cu Ardealul, a fost stabilit pentru anul 1945. Lucrãrile s-au desfãsurat cu mare greutate ca urmare a participãrii României la cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. În toamna anului 1941, aproximativ 50% din lucrãrile necesare deschideri circulatiei prin Defileul Jiului fuseserã finalizate. La 1 octombrie 1946 se putea circula doar pe 14 din cei 31 de kilometri ai tronsonului. 27.988 de voluntari si brigadieri au participat la lucrãri, care au fost finalizate într-un timp record de numai sase luni. Inaugurarea a avut loc în data de 31 octombrie 1948.
Acum, pentru cã statia CFR din Petrosani se modernizeazã, existã si planuri pentru portiunea cu tunele, ce vor fi luminate, cu indicatoare pe care va scrie numele fiecãruia. „Dacã Regionala Timisoara a fãcut reabilitãrii si gara se apropie de ceea ce asteaptã toti cãlãtorii, avem în vedere sã valorizãm si aceste aspecte ce tin de potentialul turistic. Vrem sã punem o hartã si sã o distrubuim, în format mai micut. E o hartã pe care am primit-o de la Mircea Dorobantu, directorul Muzeului CFR Bucuresti si, probabil cã, dacã o urmãresc, cãlãtorii vor vedea altfel Defileul Jiului”, a conchis Dorel Schiopu.
Trenurile ce pleacã din statia CFR Petrosani intrã în tunele la mai putin de 5 minute distantã, viteza trenului fiind diminuatã în aceste constructii. Tocmai de aceea, existã acum planuri de punere în valoare a arhitecturii si de popularizare a istoriei acestor constructii exceotionale, sãpate în piatrã, zidite în munte si pe care cãlãtorii le strãbat, de cele mai multe ori, pe întuneric, la lumina pâlpâitã a becului din vagon.
Diana Mitrache
