Mii de copii ai fostilor mineri care au plecat sã munceascã peste hotare îsi petrec copilãria la rude sau chiar singuri. Minorii „pãrãsiti” de pãrintii care îsi cautã bunãstarea peste hotare trãiesc adevãrate drame.
În anul 2008 erau identificati 2.500 de copii ai fostilor mineri care au plecat sã munceascã peste hotare, iar statistica este în crestere de la an la an. De dorul pãrintilor, unii copii ajung chiar si la sinucidere, cum s-a mai întâmplat. Numãrul cel mai mare de copii cu pãrinti la muncã în strãinãtate este înregistrat în zonele monoindustriale ale judetului, cum ar fi Valea Jiului. „Este o traumã, iar plecarea pãrintilor îi poate afecta si psihic. Copiii sunt debusolati, nu au cu cine comunica pentru a-si putea spune problemele cu care se confruntã la scoalã, în societate sau chiar în grupul de prieteni”, spuneau specialistii. De cele mai multe ori, bunicii sau mãtusile care se îngrijesc de copiii lãsati de pãrinti în tarã sunt depãsiti de situatie si cer ajutorul asistentilor sociali.
„În multe situatii, persoanele în grija cãrora sunt lãsati copiii vin la Directie si cer ca institutia sã preia minorii, pentru cã ele nu mai pot sã le îngrijeascã. Înainte sã plece, pãrintii stabilesc cu rudele, cunostintele sau vecinii cã vor trimite lunar sume de bani pentru îngrijirea minorilor.
De cele mai multe ori, astfel de întelegeri nu sunt respectate. Se mai întâmplã ca pãrintii sã îsi lase micutii cu persoane foarte în vârstã, care nu îi pot îngriji”, spuneau asistentii social.
Maximilian Gânju
