Numai sã dãm de urma lor / Bunurile de patriomoniu traficate pe piata neagrã europeanã pot recuperate mai usor

8Comisia Europeanã ia noi mãsuri pentru a ajuta statele membre sã-si recupereze bunurile din patrimoniul national care au pãrãsit ilegal teritoriul lor. O mãsurã salutarã pentru judetul Hunedoara, care a fost greu încercat de traficul bunurilor de patrimoniu, iar statul român a cheltuit sume considerabile pentru recuperarea lor.

Actuala directivã europeanã nu descurajeazã suficient de mult infractorii care vizeazã în mod special bunurile culturale si nici nu împiedicã traficul de bunuri culturale de provenientã.

Antonio Tajani, vicepresedinte al Comisiei Europene, a propus sã se consolideze mecanismele de restituire de care dispun statele membre, deoarece legislatia actualã nu se dovedeste suficient de eficace atunci când vine vorba de recuperarea bunurilor din patrimoniul national care au pãrãsit ilegal teritoriul unei tãri. Iar modificãrile propuse garanteazã recuperarea unui numãr mai mare de bunuri culturale. Astfel, termenul-limitã pentru cererile de restituire va fi extins, orice posesor al unui obiect care solicitã despãgubiri pentru returnarea obiectului va trebui sã dovedeascã faptul cã acesta nu a fost achizitionat ilegal cu bunã stiintã, iar schimbul de informatii dintre autoritãtile nationale în ceea ce priveste circulatia obiectelor de mare valoare culturalã va fi îmbunãtãtit. 8-1„Protejarea patrimoniului cultural al tuturor statelor membre este de o importantã majorã pentru Uniunea Europeanã. Propunerea noastrã este, prin urmare, necesarã pentru a consolida si mai mult eficacitatea luptei împotriva traficului ilegal de bunuri culturale. Efectul negativ asupra patrimoniilor noastre nationale reprezintã o amenintare gravã la adresa protejãrii originilor si a istoriei civilizatiei noastre”, a declarat vicepresedintele CE Antonio Tajani. Modificãrile propuse ar urma sã se aplice bunurilor culturale clasificate drept „bunuri apartinând patrimoniului national” care au pãrãsit ilegal, dupã 1993, teritoriul unui stat membru si se aflã actualmente pe teritoriul unui alt stat membru.

Comisia Europeanã este de acord cã traficul ilegal cu bunuri culturale cuprinde o gamã largã de activitãti, de la scoaterea în mod ilegal de pe teritoriul unui stat a bunurilor culturale, fãrã a detine autorizatia obligatorie, pânã la comertul cu bunuri furate. El este deseori urmarea unor activitãti de criminalitate organizatã, în special pe o piatã internã fãrã frontiere, cu un important patrimoniu cultural si istoric.

Legislatie ineficientã

BRATARI DACICE - SARMISEGETUSA REGIA - RECUPERAREActuala Directivã 93/7/CEE a Consiliului a fost adoptatã pentru a asigura restituirea bunurilor culturale clasificate drept „bunuri apartinând patrimoniului national cu valoare artisticã, istoricã sau arheologicã” si apartinând categoriilor mentionate în anexa la directivã sau care sunt parte integrantã a unor colectii publice sau a unor inventare ale unor institutii ecleziastice. Anexa contine o listã a diferitelor categorii de bunuri culturale care pot sã fie restituite statului membru de origine, enumerate în functie de vechime si de o anumitã valoare sau un anumit prag financiar, cum ar fi obiecte arheologice cu o vechime mai mare de 100 de ani, tablouri si picturi realizate manual mai vechi de 50 de ani si cu o valoare de 150.000 euro. Numai cã, rapoartele nationale si evaluãrile Comisiei indicã faptul cã directiva este utilizatã rar si are efect limitat. Ea nu descurajeazã suficient de mult infractorii care vizeazã în mod special bunurile culturale si nici nu împiedicã traficul de bunuri culturale de provenientã.

Sute de artefacte cãutate de ani de zile

Politistii hunedoreni încearcã, de ani de zile, sã dea de urma unor obiecte de patrimoniu sustrase din siturile arheologice, ori din biserici. O parte dintre valoroasele obiecte date dispãrute s-au întors acasã, dupã ce au fost cãutate ani în sir, altele în schimb sunt de negãsit, în ciuda colaborãrii transfrontaliere dintre organele judiciare. Grav este cã acest lucru s-a întâmplat nu numai din siturile arheologice, în urma unor sãpãturi neautorizate, ci si de la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane ori din vechile biserici, asa cum este cazul icoanelor pe lemn sau sticlã dupã care au scototcit politistii hunedoreni în cadrul unei actiuni de amploare. O parte dintre obiectele dispãrute sunt foarte valoroase si existã indicii cã ar fi fost traficate pe piata neagrã din strãinãtate, unde preturile oferite de colectionari sunt mult mai mari decât cele  de pe piata neagrã din România. Vorbim despre arme dacice sau medievale, kosoni din aur, icoane sau tablouri. Cunoscãtorii spun cã, foarte probabil, multe dintre obiectele sustrase au ajuns pe panopliile sau în vitrinele unor colectionari particulari, pentru cã sunt interesante doar pentru cunoscãtori. Kosonii în schimb sunt în continuare cotati foarte bine pe piata neagrã a istoriei. În 2001 s-a constatat lipsa unui scut rotund din fier, de facturã dacicã, provenit de la Cetatea Piatra Rosie. În aceeasi situatie se aflã mai multe sãbii, de asemenea dacice ori medievale, dar si

pistoale de panoplie. De precizat cã si muzeele sau casele memoriale au fost afectate de aceste furturi. O comisie care a inventariat colectiile Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane (MCDR) din Deva a constatat în 2008 cã mai bine de un sfert din piesele colectiei de arme dispãruserã. Conform datelor oficiale de la vremea respectivã, în secolul al XIX-lea au intrat în custodia muzeului din Deva 455 de piese (pistoale, sãbii, pusti, pumnale) care au fost inventariate, însã nu au fost predate niciodatã în gestiunea vreunei persoane. O datã cu noua inventariere s-a constatat cã din cele 454 de arme mai existau doar 302. Nici despre celebra sabie de la Boiu, dispãrutã si ea în conditii misterioase, nu se mai stie nimic.

Toate aceste obiecte de patrimoniu au fost date în urmãrire de politisti, care strâng încã informatii despre modul în care au dispãrut aceste obiecte si încearcã sã dea de urma lor. Pentru a  ajunge la cei care detin bunurile de patrimoniu, politistii hunedoreni coopereazã cu autoritãtile judiciare din alte state, pentru cã existã indicii cã o parte se aflã dincolo de granitele tãrii, dupã cum au precizat în mai multe rânduri oamenii legii.

Carmen Cosman