Ministerul Fondurilor Europene nu are bani cu destinatie specialã pentru Valea Jiului. Oficialii de la minister spun însã, cã se pot accesa fonduri europene pentru realizarea unor proiecte în domeniul energiei regenerabile. Numai cã proiectele nu pot fi aplicate, cu usurintã, în Valea Jiului sau în judetul Hunedoara.
“La nivelul Ministerului Fondurilor Europene nu sunt alocate fonduri speciale pentru zona Valea Jiului însã, prin Programul Operational Infrastructurã Mare (POIM) unitãtile administrativ-teritoriale, subdiviziunile administrativ-teritoriale, asociatiile de dezvoltare intercomunitarã precum si societãtile cu activitate în sectorul energetic pot accesa finantare în cadrul Axei 6 – promovarea energiei curate si eficientei energetice în vederea sustinerii unei economii cu emisii scãzute de carbon, obiective specifice necompetitive cu depunere continuã”, aratã oficialii Ministerului Fondurilor Europene. Oficialii Ministerului specificã si ce fel de proiecte sunt eligibile pentru accesarea de fonduri. Povesti îmbrãcate frumos, dar aproape imposibil de realizat în Valea Jiului.
“Cresterea productiei de energie din resurse regenerabile mai putin exploatate (biomasã, biogaz, geotermal) – realizarea si/sau modernizarea capacitãtilor de productie a energiei electrice si/sau termice din biomasã si biogaz; realizarea si modernizarea capacitãtilor de productie a energiei termice pe bazã de energie geotermalã; sprijinirea investitiilor în extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice, în scopul preluãrii energiei produse din resurse regenerabile; Cresterea economiilor în consumul de energie primarã prin cogenerare de înaltã eficientã – realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltã eficientã (maximum 8 MWe) pe gaz natural si biomasã la nivelul întreprinderilor”, mai aratã cei de la minister.
Specialistii în domeniu sustin cã astfel de proiecte sunt greu de pus în practicã în Valea Jiului.
“Biomasa este posibil de realizat în comunitãtile unde au teren arabil. Se cultivã o plantã care seamãnã cu porumbul iar în perioada de vegetatie maximã ea se secerã, se macinã si se depoziteazã. Din depozitul acela se bagã într-un buncãr si acolo se produce biogazul. Biogazul pune în functie un motor. Motorul, la rândul lui, pune în functie un generator. Apa care o foloseste pentru rãcirea motorului o foloseste pentru ca mai apoi sã încãlzeascã apa caldã menajerã sau clãdirile. La fel de bine pot sã stocheze biogazul si sã monteze pe masini butelii care se încarcã cu biogas si pot fi folosite. Astfel de proiecte existã în Austria sau alte comunitãti. Pe partea de cogenerare, ca sursã ar fi captarea metanului din minã. E destul de delicatã problema”, spun specialistii din Valea Jiului. Existã însã posibilitatea realizãrii unor astfel de proiecte, numai cã la nivelul Vãii Jiului sunt greu de pus în practicã. “Cãrbunele scos sã fie folosit în dublu scop, de a produce energie termicã si electricã, dar într-o comunitate care ar fi asociatã într-o singurã administratie publicã si de acolo sã acceseze fonduri europene pentru realizarea infrastructurii. E vorba de infrastructurã mare, cea care face transportul global între comunitãti si infrastructura micã de la punctele termice cãtre fiecare bloc în parte, si de la fiecare bloc cãtre fiecare apartament”, mai spun aceeasi specialisti. Cei de la Ministerul Fondurilor Europene subliniazã cã pentru astfel de proiecte Valea Jiului ar beneficia de punctaj suplimentar, în baza memorandumului adoptat de Guvernul Ciolos, pentru zonele defavorizate.
Monika BACIU
