La Lupeni existã patru investitori strãini care se extind, cu vreo 1700 de angajati, din care vreo 400 doar în acest an, la care se adaugã si cei 60 de nou angajati ai minei. Doar 47% sunt din Lupeni, restul – din înreaga Vale a Jiului.
Douã doamne, care fac naveta la Lupeni, ne-au povestit despre firmele cu investitori strãini care fac în continuare angajãri, despre felul cum sunt tratati salariatii functie de normele de lucru, cu bonuri de masã si transport plãtit, despre nemti si iatalieni seriosi, despre felul cum poti sã muncesti fãrã sã fii stresat cã mâine poti fi dat afarã, despre respect reciproc si constiinta lucrului bine fãcut, despre plãti salariale la timp etc., etc. Am avut impresia cã se vorbeste de altã Românie, mai precis de alt loc decât unul din Valea Jiului.
De-a lungul timpului s-a constatat cum investitorii sunt ”izgoniti” din Valea Jiului, dovadã cã nu s-a auzit de unul mai serios care sã fi rãmas, ci numai de cei care au încercat sã vinã, dar au fost alungati indirect, asa cum a fost DHS sau Viorex, pe lângã multe altele. Iar cei care existã, cu notorietate în domeniilor lor de activitate în plan national si chiar international, stau cuminti preferând sã nu li se pronunte nici mãcar numele pentru a nu-i veni cuiva ideea de a-i împrosca cu noroi sau de a le submina activitatea.
Cum a reusit Lupeniul, prin administratia localã si primarul Cornel Resmeritã cu echipa lui sã mentinã trei firme cu capital 100% strãin? City-managerul Gabriel Lungu ne-a declarat cã la Lupeni a existat si existã fortã de muncã înalt calificatã în domeniile respective, prin cei care au lucrat la fosta TESMA si VÂSCOZA. În plus, si municipalitatea a încercat sã-i sustinã atât cât s-a putut si are mare deschidere în continuare, luându-se în calcul fiecare cerere a acestora, purtându-se discutii pentru solutionarea fiecãrei cereri.
Cea mai mare societate cu capital 100% italian, Autocom Amicii, produce articole de confectii si vrea sã ajungã pânã la sfârsitul anului la vreo 1200 de angajati de la vreo 800. De precizat cã întreaga productie este pentru export.
O alta, este Automotive TRW, cu capital 100% german si care îmbracã în piele volane de BMV si VW, cunoscutã sub denumirea de ”fabrica de volane”. Si aceastã societate îsi extinde activitatea si a purces la noi angajãri, apropiindu-se de 400 de angajati.
A treia, dar nu ultima, este o societate cu capital turcesc, care fabricã covoare geotextile asfaltice si are în jur de 100 de salariati. Tot pe platforma de la Vâscoza mai existã o firmã cu capital turcesc, producãtoare de mase plastice, care are vreo 25-30 de angajati.
”Anul ãsta, spre bucuria primarului, s-au mai ocupat 460 locuri de muncã, respectiv, prin ajutor guvernamental – pentru care îi multumim premierului Ponta – 60 de persoane la Mina Lupeni, vreo 200 la firma TRW, pânã la sfârsitul anului. Vreau sã vã spun cã
ne-au cerut extinderea cu încã o halã. Cei de la Tesma, Autocom, aveau vreo 900 de angajati si vor ajunge la 1100, chiar mai mult, pânã la sfârsitul anului. Noi suntem extrem de bucurosi cã-i avem si am încercat sã-i sustinem, sã-i ajutãm, am purtat discutii în acest sens mai ales pe probleme de infrastructurã. Un lucru bun pe care l-am reusit este realizarea centurii si pasajul peste calea feratã, pentru cã firma nu putea intra cu tirurile în zona de lucru. Mai avem multe de fãcut, dar trebuie precizat cã nici legea nu ne permite prea multe, este restrictivã, dar existã solutii. Vom asfalta ce mai trebuie pentru a beneficia de acces civilizat.
Vreau sã precizez cã nu doar locuitorii Lupeniului au beneficiat de locuri de muncã la aceste societãti. Cei din Lupeni reprezintã doar 47% din totalul angajãrilor. Vreo 200 sunt din Vulcan, iar restul din întreaga Vale a Jiului, chiar din Petrila si Petrosani. Vreau sã vã spun cã atunci când am început eu colaborarea cu aceastã firmã TRW avea doar 38 de angajati…” – a declarat Cristian Resmeritã, deputat PSD de Valea Jiului.
De precizat cã existenta acestor societãti prin seriozitatea oamenilor, salariatilor, prin sustinerea lor de cãtre administratia localã, chiar dacã nu e cum îsi doresc si unii si altii, o datã – s-au creat locuri de muncã, apoi – constituie surse de venituri pentru bugetul local. Dacã este sã comparãm, Lupeniul are investitori strãini cât nu are întreaga Vale a Jiului. Ar putea ceda reteta chiar dacã unii spun cã e simplu noroc. Da, dar altii au avut asemenea noroc si i-au dat cu piciorul.
Ileana Firtulescu
