Termocentrala Paroşeni, parte a Complexului Energetic Hunedoara, a funcţionat, în primele 4 luni ale acestui an, aproape 10 zile.
Ministerul Economiei arată că termocetrala de la Paroşeni a funcţionat din luna ianuarie şi până în luna aprilie doar 238 de ore. În rest, termocentrala a stat la dispoziţia Dispeceratului Energetic Naţional.
”În anul 2020, termocentrala Paroşeni a funcţionat cu grupul energetic nr. 4 un număr de 238 ore şi a fost în reparaţii accidentale pentru un număr de 200 ore. În restul perioadei de raportare s-a aflat în dispoziţia DEN în rezervă”, arată Ministerul Economiei.
Nici în anul 2019 situaţia nu a fost foarte diferită. În tot anul trecut, termocentrala de la Paroşeni a funcţionat câteva mii de ore.
”În anul 2019, termocentrala Paroşeni a funcţionat cu grupul energetic nr. 4 (de 150 MW) 1221 ore, iar cu Cazanul de Apă Fierbinte (CAF) un număr de 1538 ore, fiind în reparaţii planificate pentru grupul energetic nr. 4 cu un număr de 672 ore şi în reparaţii accidentale cu un număr de 755 ore. Restul perioadei aferentă anului 2019 a stat la dispoziţia DEN, în rezervă pentru un număr de 6112 ore. În perioada 2019 – 2020, blocul energetic nr.4 Paroşeni a fost disponibil pe piaţa de energie în toată perioada de rezervă, a răspuns la toate solicitările de pornire, asigurând toate serviciile de sistem la care blocul este calificat”, arată Ministerul Economiei.
Termocentrala Paroşeni s-a confruntat cu o singură avarie în anul 2019. Toată luna aprilie 2019 termocentrala de la Paroşeni nu a fost disponibilă.
”La blocul nr.4 Paroşeni s-a înregistrat o singură avarie de spargere de ţevi la cazan, avarie care a dus la indisponibilitate de bloc în luna aprilie 2019. Restul perioadelor înregistrate de oprire accidental ale blocului, au fost programate fără a fi ofertate pe piaţa de energie astfel încât să nu se producă dezechilibre care să afecteze negativ bugetul societăţii”, mai arată ministerul de resort. La începutul acestui an când termocentrala de la Paroşeni a fost pornită, localnicii din zonă au chemat Garda de Mediu, pentru că în zonă se simţea un miros pregnant de sulf.
Cosmin BACIU
