Imediat dupã Pasti, momârlanii din Valea Jiului pornesc nedeile. Petrecerile câmpenesti din jurul bisericilor se tin lant si sunt prilej de bucurie si de reîntâlnire pentru toatã comunitatea. Nedeile sunt organizate, din mosi – strãmosi si sunt programate în asa fel încât, pe cât posibil, sã nu coincidã cu o alta, a altei asezari de momârlani.
Chiar în ziua de Pasti, la Dâlja a avut loc prima nedeie, dupã care s-au derulat cele de la Sãlãtruc, Biserica Sânonilor – care este cea mai veche din Valea Jiului – ori de pe Maleia sau Jiet. Peste tot, sute de localnici au întins mese bogate, încãrcate cu bucate traditionale, de pe care nu au lipsit ouãle rosi ori pãsatul momârlãnesc. Dis-de-dimineatã bãrbatii s-au apucat de pregãtit mâncarea, neapãrat la foc de lemn, iar momârlanii, îmbrãcati în straie populare sau de sãrbãtoare, si-au invitat la agapã rudele si cunostintele apropiate, cãrora le-au oferit ciorbã sau tocãnitã de oaie, varzã cãlita si pãsat cu brânzã, o mâncare specificã zonei. În ceaune de aramã se pun porumb mãcinat, unt si brânzã de oi, care se amestecã într-un tot unitar delicios. ”Se pune apã, când clocoteste apa se pun câte sase gãleti de pãsat în cãldare si se amestecã pânã fierbe. La urmã se pune ulei, unt, brânzã. Mai avem varza, c
arne de oaie, cam astea sunt pentru pomanã. Reprezintã un praznic al pomenii Masa Pastelui si se face din mosi strãmosi”, a spus unul dintre bucãtari. Retetele nu sunt grele însã bucãtarii spun cã un ingredient special face bucatele gustoase. Este vorba de dragoste.”Am gãtit pãsat, carne de oaie si varzã. Nu este niciun secret, se poate face de oricine, mult suflet trebuie în primul rând si trebuie sã ai pe cineva care sã te învete. Este foarte bunã si în aer liber si în cantitate mai mare”, spune un alt bucãtar.
Oamenii locului spun cã aceste mese se organizeazã pentru amintirea celor ce au trecut în lumea celor drepti. Bucatele au fost stropite din belsug cu tuicã si vin, neapãrat de casã. Dupa traditie, mâncarea este pregãtitã doar de bãrbati, în timp ce femeile taie zarzavaturile sau spalã vasele. În plus, în timp ce bucatele sfârâie la
foc mic, femeile merg la bisericã si se roagã în aceasta zi sfântã. Nimeni nu se aseazã la masã pânã cand mâncarea nu este binecuvantatã de preot, un obicei pãstrat cu sfintenie în aceastã zonã a tãrii, unde sacraliatatea este sla loc de cinste. De fapt, si masa se face din dragoste crestineascã si oricine care are bunãbointã este bine venit. Dupa aceastã agapã, invitatii încep sã petreacã, cântã la fluier, iar tinerii se prind la un loc cu bãtranii într-o invârtitã traditionalã.
Preotii spun cã aceste obiceiuri dãinuie de mii de ani, iar traditiile locului sunt respectate cu sfintenie de bãstinasii zonei.
”Localitatea Maleia este cea mai veche din zona noastrã, aici la Petrosani a fost un fort roman iar biserica de la Maleia atestata din 1770 iar pe clopot scrie 1792, deci sunt documente foarte clare. Ceea ce se întâmplã aici nu s-a întrerupt niciodatã nici chiar în timpul rãzboiului cu toate cã încercãri de oprire au mai fost dar avem oameni de calibru aici. Produsele sunt traditionale singurul care s-a schimbat este pasatul care se fãcea din mei iar acum se face din porumb. La fiecare bisericã este praznic, dacã aici este ceva mai micut, la Jiet au fost aproape 2000 de oameni la masã. Oamenii lasa acasã carnea de miel, sarmalele si vin sã se înfrupte din aceste bucate traditionale”, spune preotul Dimitrie Jura.
” Este o traditie strãveche care s-a preluat de la daci iar de atunci existã locuri numite
poienile nedeilor. Nu este usor ca în zi de sãrbãtoare sã lasi distractia si odihna pentru a pregãti bucatele pentru aceastã nedeie. Masa aceasta adunã oamenii, comunitatea si ne bucurãm cã enoriasii nostrii ne sprijinã pentru aceastã masã”, afirmã si preotul Octavian Pãtrascu, preot paroh al Bisericii Sfânta Varvara din Petrosani.
Momârlanii spun ca nedeia este “o zi de veselie” dupa un an de munca, în care toate relele trebuie sã fie date uitãrii. „Nu merg tot timpul la nedei, dar de la bisericã nu lipsesc niciodatã. Nedeile reprezintã o traditie veche, sunt o bucurie pentru oamenii locului”, povesteste o femeie. „Sunt importante pentru oamenii de aici pentru momârlani. Ne aduc aminte de Învierea domnului nostru Isus Hristos, sunt strâns legate de Sfintele Pasti”, adaugã si un bãrbat.
Actiunile traditionale au fost sustinute si de reprezentantii administratiei locale de la Petrosani. ”Este un lucru extraordinar pentru cã în aceastã sãptãmânã importantã pentru toti crestinii în Valea Jiului se pãstreazã aceste traditii ceea ce este un lucru foarte bun si atât timp cât lumea vine la aceste manifestãri înseamnã cã speranta nu este pierdutã”, a precizat primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi.
Carmen Cosman
Monika BACIU
