La poalele munților Parâng, în comunitatea de pe Slătinioara, momârlanii și-au așteptat invitații la nedeie. Ca în fiecare an, de Sfinții Petru și Pavel, oamenii se adună la praznic. Este, așa cum le-a spus preotul care a binecuvântat masa tradițională, momentul lor de socializare cu întreaga comunitate.Pe un soare torid, în ziua Sfinților Petru și Pavel, momârlanii au încins pirostriile și au pus la fiert varza, carnea de berbec și păsatul. Mâncarea tradițională este servită la această agapă frățească, doar după ce preotul, întors de la slujba din biserică, vine și ține o scurtă slujbă. „În fiecare an fac această jertfă, din dragoste pentru oameni, dar șți din dragoste pentru cei care au fost înaintașii lor, pentru străbunii lor. Este o bucurie că azi, după sfânta și dumnezeiasca Liturghie, în care i-am prăznuit pe Sfinții apostoli Petru și Pavel, poate împlinim ca în vechime. Atunci, oamenii, după Liturghie, mâncau împreună, la masa iubirii, masa dragostei, când oamenii mâncau, vorbeau, se cunoșteau. Și astăzi, se împlinește acea dorință strămoșească”, a spus Andrei Dumitriu, preotul care a slujit la nedeia din Slătinioara.
Comunitatea de la poalele Parângului se pregătește pentru agapa frățească cu o zi înainte, atunci când toată lumea taie, curăță și prepară bucatele ce sunt puse pe pirostrii în ziua praznicului.
Oamenii ne-au vorbit și nouă despre plăcerea de a primi la masă pe toată lumea, dar și despre cum pregătesc ei masa frățească.
„Eu, de când eram copil țineam nedeia. Nu era de la început aici, dar este o bucurie. Noi, cei mai bătrâni, întinerim, că ne aducem aminte de tinerețe. Îi vedem pe cei mici. Nepotul meu e mic, dar sper să moștenească și el și să ducă mai departe tradiția”, a spus unul dintre cei care a pregătit masa, iar mai apoi a îmbrăcat un costum popular tradițional, vechi, păstrat de la înaintașii lui.
„Nedeia este foarte frumoasă. Petru mă cheamă și pe mine. Ne strângem toți la masă. Ajutăm cu ce putem și le împărțim mâncarea celor care vin la masă”, a adăugat un alt localnic de pe Slătinioara.
„Am pregătit varză, ciorbă de oaie și păsat. Sunt bucatele noastre tradiționale, ca în fiecare an”, a explicat un altul. Și asta, pentru că la pirostrii învârt în mâncare doar bărbații, ei fiind singurii care stau cât timp se gătește mâncarea, lângă oalele aburinde.
„Noi moștenim acest obicei și sunt puțini tineri cei care mai vin în costum tradițional. Este zi de mare sărbătoare la noi și ne bucurăm că a picat și în zi de sâmbătă, ca să fim cu toată comunitatea”, a spus un alt localnic de pe Slătinioara.
Tradiția îi îndeamnă pe oamenii din comunitățile de la poalele munților să se adune în zile de sărbătoare, să pregătească bucatele pe care le împart mai apoi cu localnicii. Vin oamenii dinj oraș, la agapa frățească și cu toții încing horele după.
Diana Mitrache
