Are 13 ani, dar viata l-a fãcut sã gîndeascã precum un adult, pentru cã a muncit mai mult decât orice copil de vârsta lui. Nici scoalã nu a fãcut, desi îsi doreste enorm acest lucru si toate din vina celor care i-au devenit tutori, în lipsa unui pãrinte care sã îi fie sprijin.
„Într-o zi, îmi doresc sã muncesc doar pentru mine”
Stie cã trebuie sã munceascã doar ca sã mãnânce, iar la scoalã ar merge, dar nu poate deocamdatã, din cauza unor legi strâmbe, care îl mai tin un an acasã. Si cât de rãu îi pare!.Pe L. F l-am gãsit la începerea anului scolar pentru clasa de remedial, la 1 octombrie, la scoalã. Coborâse de la munte, acolo unde îl tine cea care i-a devenit tutore, nasa de botez, femeia care ar fi trebuit sã îi fie a doua mamã, dar nu a reusit nici mãcar sã îl împiedice pe bãrbatul cu care trãieste, atunci când l-a siluit pe micutul L.F. Si nu îl apãrã nici acum, desi, atunci când am încercat sã port un dialog cu ea, pãrea interesatã de copil, dar prea beatã ca sã fie si coerentã.
L.F. este, însã, un copil cum rar îti este dat sã vezi. Seamãnã cu Pistruiatul, are un pãr blond, ochi albastri, mâini muncite si un extraordinar bun-simt. Mi-a povestit cã de la 10 ani a ajuns în casa nasei sale de botez, Maria. Femeia bea enorm si când l-am întrebat cum e viata lui, a oftat. „De pe la 10 ani, bãrbatul ei a profitat de mine. M-a violat de multe ori si, când nu am mai rezistat, i-am zis ei. M-a dus la Politie (n.r face o pauzã si mã întreabã dacã stiu numele politistului, pe care nu are cum sã îl uite), dar a venit si el (n.r. bãrbatul care l-a violat). Nu stiu ce au zis ei, ce am zis eu nu a contat si tot eu am ajuns la Scoala de Corectie din Deva, cã a depus si sora ei mãrturie. Si când au venit cei de la Protectia Copilului m-au luat de la vaci, cã mulgeam”, îsi aminteste copilul.
Nu este trist, dimpotrivã! El spune cã a îndurat multe si nu întelege de ce scoala de corectie se numeste asa. „Nimeni nu se corecteazã acolo! Acolo am luat bãtaie si am vãzut atâta bãtaie, cã dupã 8 luni am sunat-o pe Mãrie si i-am zis cã mã omor. Si credeti-mã cã mã omoram, dacã nu venea sã mã ia. Atunci trãia si mama ei si au plãtit 30 de milioane (n.r. lei vechi), ca sã mã scoatã de acolo”, spune L.F.
Copilul are mamã, dar nu poate locui cu ea, cã stã într-o garsonierã si cu un alt bãrbat, care nu îl suportã. „Am fost duminicã la ea si mi-a dat sã mãnânc, dar a aflat bãrbatul ei si, când am ajuns la Mãrie, o sunase mama si i-a spus cã o bãtuse, cã mi-a dat sã mãnânc din mâncarea lor”, sustine copilul. Femeia care îl are în custodie îl trimite la vaci în munte si acolo fuge si el, sãracul, atunci când este amenintat de violatorul cu care trãieste încã sub acelasi acoperis. Îi numeste „oameni murdari” si betivi notorii si spune cã, uneori fuge sus la munte, cã acolo e mai bine. „Urc 4 sau 5 ore, sus la munte la o colibã. Stau singur, dar e mai liniste. Acolo am grijã de animale si le mulg, rânesc la grajd si o femeie de acolo îmi dã sã mãnânc”, spune copilul, care face asta de câte ori acasã nu îi este bine.
L. F. este credincios si îsi doreste cel mai mult sã munceascã, dar pentru el, cã toatã vara a strâns o sumã modicã, pe care a cheltuit-o pe rechizite, sperând cã va putea sã meargã la scoalã. Are doar 4 clase si voia sã intre în anul I, respectiv în clasa a V-a, dar a aflat cã doar când face 14 ani va putea.
„Fac 14 ani pe 20 iunie anul viitor. Dar am venit acum la scoalã, cã am strâns de la femeia pe care am ajutat-o toatã vara 60 de lei si cu ei mi-am luat caiete pentru scoalã”, spune copilul de 13 ani, care îsi ascunde mâinile muncite sub banca pe care are deschis un abecedar. Vine la doamna Lucia, profesoara lui de la scoala din Petrosani, ca la mama lui. Ea este confidenta lui si tot ea îi alinã suferinta. „Este o minune de copil, dar prea exploatat. Îl tine familia în care stã, doar ca sã îl foloseascã. El munceste si ei beau. Si a mai fost si abuzat, sãracul si eu caut de fiecare datã sã îi temperez furia, pentru cã devine violent si, uneori, amenintã cã iar îl bate pe cãlãul acela. De altfel, mi-a mãrturisit cã l-a si potolit recent cu o bâtã, de teamã cã iar ar fi putut sã îl violeze”, ne explicã Lucia Teleleu Hutanu, profesoara sa.
L. F. mai are un frate mai mare, dar acela e la un alt unchi si pare cã o duce mai bine. „O, la el e mai bine acasã, dar acolo eu nu am loc”, spune copilul.
Asa cum îl vezi, mic de staturã, are pasul iute si îmi spune cã merge duminica la bisericã, unde îsi gãseste alinarea si, pentru cã niciodatã nu a fost obisnuit cu bunãtatea oamenilor, se bucurã când preotul îi mai dã câte un bãnut cu care îsi ia de mâncare.
„Cred în Dumnezeu si mã rog Lui ca într-o zi sã ajung sã muncesc doar pentru mine. Pãrintele îmi dã bani si i-am povestit ce am pãtit si mi-a zis sã mai îndur putin, cã poate îmi lasã mie casa”, spune copilul, iar rãspunsul sãu este uluitor în conditiile în care duhovnicul sãu ar fi trebuit sã îl ajute, poate altfel. Copilul, însã, sperã ca nasa lui, mereu beatã si niciodatã coerentã, sã îl înfieze si apoi sã îi lase lui pãmântul si casa. Vrea sã munceascã si nu se dã înlãturi sã ajute pe oricine, dar vrea sã o facã numai pentru el, nu pentru acei oameni care beau tot ce strânge el.
–––––-
Zeci de copii sunt în România condamnati la muncã, bãtãi cu minori în custi si copii care fac bani în meserii cu risc, toate acestea sunt subiecte sensibile ce au fost dezbãtute de jurnalisti din România, împreunã cu reprezentantii ONG-urilor. În tara noastrã, exploatarea copilului este un fenomen greu de monitorizat si controlat, iar sportul si televiziunea contribuie cu o formã modernã de abuz.
Cronica Vãii Jiului vã prezintã o serie de articole, care fac parte dintr-un amplu proiect ce vizeazã un model de colaborare-prototip între jurnalisti si expertii din ONG-uri prin realizarea de materiale jurnalistice si a unei baze de date utile care sã punã în valoare expertiza societãtii civile.
Diana Mitrache, redactorul Cronicii Vãii Jiului face parte din acest proiect amplu realizat împreunã cu o echipã de jurnalisti din tarã, coordonati de Cãtãlin Tolontan si Mirela Neag.
Are 13 ani, dar viata l-a fãcut sã gîndeascã ca un adult ori Fata care nu s-a pierdut în jungla modelling-ului, sunt cateva cazuri pe care le puteti citi aici http://mediaresource.openpolitics.ro/
Articolele fac parte din proiectul Media Resource: Jurnalistii lucreazã cu ONG-istii implementat de Fundatia Median Research Centre. Proiect finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
–––––-
Diana Mitrache
