Un monument al naturii este batjocorit de nepãsarea unor muncitori. Mare parte a trunchiului copacului cu lalele de la Iscroni – Aninoasa este sub zãpadã.
Muncitorii au împins zãpada pe trunchiul copacului, copac ce a fost declarat monument al naturii. Custodele copacului, Viorel Pascu se declarã dezamãgit, însã sperã cã va beneficia de sprijin pentru punerea în sigurantã a copacului care este emblematic pentru zonã.
“Frate cu mineritul Vãii Jiului si „înfiat” de Asociatia PRO Aninoasa, copacul cu lalele din Iscroni (Aninoasa), reprezintã traditia culturalã a acestei Vãi. Oameni fãrã respect fatã de traditie, culturã, istorie, l-au sufocat cu zãpadã, iar un panou de informare cultural-turistic a fost vandalizat. Am pregãtit proiectul „Valea Jiului, pãstrarea valorilor traditionale prin turism-cultural” prin care solicitãm fonduri nerambursabile de la Consiliul Judetean Hunedoara, cu care sã realizãm împrejmuirea si sã organizãm amenajarea unei „oaze” cultural-turistice”, spune Viorel Pascu, custodele copacului cu lalele.
Copacul a fost adus de la Paris în anul 1880, de cãtre Anne Margarette Manderspach si plantat în primul parc dendrologic din tarã ce apartinea castelului din Iscroni. Scrierile aratã cã povestea tulipanului din Aninoasa începe în anul 1880, când baronul Maderspach, mostenitor al unor vaste domenii în Valea Jiului, construieste la Iscroni un castel înconjurat de o gradinã cu specii variate de plante. Tot în acea perioadã, sotia baronului, Anne Margarette Maderspach, a transformat grãdina în parc dendrologic. În 1880, Anne Margarette a decis sã completeze grãdina cu arborele special cu lalele adus tocmai de la Paris.
Pomul cu lalele din Aninoasa ar apãrea si în scrierile lui Jules Verne. Sotia baronului de Manderspach coresponda cu scriitorul francez Jules Verne, care a fost inspirat de locurile si peisajele pitoresti descrise de Anne Margarette în scrisorile sale. În anul 1892 Jules Verne a scris în 192 „Castelul din Carpati”.
Monika BACIU
