Problemele Complexului Energetic Hunedoara exced competenta Ministerului Energiei. Situatia criticã cu care se confruntã societatea energeticã hunedoreanã reuneste la aceeasi masã mai multe ministere si institutii ale statului.
Decizia Comisiei Europene în ceea ce priveste rambursarea de cãtre CEH a ajutoarelor de stat aruncã compania într-o situatie si mai delicatã. Comisia Europeanã a constatat cã producãtorul de energie Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” (CE Hunedoara) a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane euro, prin patru împrumuturi finantate din fonduri publice, si în consecintã a decis joi cã România trebuie sã recupereze ajutorul ilegal si dobânzile aferente, informeazã un comunicat de presã al Executivului comunitar.
“Conform legislatiei comunitare, Ministerul Finantelor Publice, în calitatea sa de furnizor al ajutoarelor de stat, va trebui sã stabileascã suma totalã (principalul si dobânzile de recuperare) care urmeazã a fi recuperatã de la beneficiar. Reprezentanti ai Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Autoritãtii Fondului de Mediu, Ministerului Finantelor Publice, ANAF si Consiliul Concurentei, au constituit un grup de lucru al cãrui obiectiv este acela de a identifica solutia legalã care sã permitã mentinerea exploatãrii continue a activelor de producere a energiei electrice”, aratã Ministerul Energiei.
La 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, un ajutor de salvare temporar în valoare de 37,7 milioane EUR (167 de milioane RON) pentru Complexul Energetic Hunedoara, un producãtor de energie electricã si termicã din România detinut de stat. Societatea se afla în dificultate din punct de vedere financiar din 2013. În contextul respectivei decizii, România s-a angajat sã prezinte un plan de restructurare menit sã asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în eventualitatea în care societatea nu avea sã fie în mãsurã sã ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de sase luni.
Ca urmare a nerambursãrii ajutorului pentru salvare de cãtre societatea CE Hunedoara si în absenta unui plan de restructurare credibil sau a unor mãsuri efective în directia lichidãrii societãtii, în martie 2018, Comisia a deschis o investigatie aprofundatã.
În cursul investigatiei, Comisia a examinat conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat a celor cinci împrumuturi finantate sau sprijinite din fonduri publice acordate societãtii CE Hunedoara. Împreunã, la 30 iunie 2016, împrumuturile se ridicau la aproximativ 73 de milioane EUR (337 de milioane RON).
“Precizãm faptul cã Decizia 2010/787/Ue este o decizie emisã de Consiliul Uniunii Europene, la propunerea Comisii Europene si cu avizul Parlamentului European. Decizia a intrat în vigoare la 01.01.2011 si prevede cã exploatarea unitãtilor miniere aflate în program de închidere sã se facã pânã la data de 31.12.2018. Orice modificare a termenilor din aceastã Decizie, respectiv prelungirea activitãtii de productie la minele Lonea si Lupeni dupã data de 31.12.2018, trebuie sã urmeze acelasi parcurs ca cel de la momentul adoptãrii sale. Ministerul Energiei, la solicitarea Curtii de Apel Alba Iulia, sectia a II-a Civilã a transmis un punctaj al problemelor cu care se confruntã CEH si care constituie un risc real pentru continuarea functionãrii societãtii”, mai aratã Ministerul.
Oficialii Ministerului energiei aratã cã problemele cu care se confruntã societatea energeticã hunedoreanã sunt extrem de dificile si este nevoie de implicarea mai multor ministere si autoritãti ale statului.
“În acest moment, orice decizie privind continuarea activitãtii CEH excede competentele stricte ale Ministerului Energiei, ea neputând fi adoptatã decât în consens cu Ministerul Finantelor Publice i ANAF (care au instituit sechestre asupra tuturor bunurilor din patrimoniul CEH), cu Ministerului Mediului si Autoritatea Fondului de Mediu (fatã de care CEH înregistreazã o datorie de peste 2 mld lei generatã de neachizitionarea si nedepunerea la termen a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, corespunzãtor anilor 2014, 2015, 2016 si 2017, de amenzile aplicate în conformitate cu prevederile art. 28 alin (4) din HG nr. 780/2006 si care nu exonereazã compania de obligatia de a achizitiona aceste certificate, la care se adaugã si sanctiunea stabilitã de Fondul de Mediu aferentã neachizitionãrii certificatelor verzi, respectiv amenda datã de ANRE pentru neachizitionarea certificatelor verzi)”, mai noteazã oficialii Ministerului Energiei. Comisia a constatat cã, în cazul de fatã, niciun operator economic privat în economia de piatã nu ar fi acordat, garantat sau prelungit vreunul dintre cele cinci împrumuturi acordate CE Hunedoara, având în vedere deteriorarea situatiei financiare a societãtii începând din 2013. Prin urmare, mãsurile de sprijin din bani publici acordate de România au conferit CE Hunedoara un avantaj economic necuvenit fatã de concurentii sãi si, prin urmare, constituie ajutor de stat în sensul normelor UE.
Ulterior, Comisia a examinat dacã aceste mãsuri puteau fi considerate ca fiind compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat. Având în vedere cã societatea CE Hunedoara îndeplinea conditiile pentru declansarea procedurii de insolventã, Comisia a evaluat diferitele mãsuri în lumina Orientãrilor sale privind ajutorul pentru salvare si restructurare. Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului sã intervinã în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiarã numai în conditii specifice si impun, în special, ca respectiva întreprindere sã facã obiectul unui plan de restructurare solid, sã contribuie la costurile aferente restructurãrii sale si cã orice eventuale denaturãri ale concurentei sã fie limitate.
Comisia a constatat cã planul de restructurare prezentat de România în octombrie 2015 si modificat în ianuarie 2016 nu asigura viabilitatea pe termen lung a CE Hunedoara fãrã continuarea ajutorului de stat si cã, în orice caz, acest plan nu a fost aplicat de întreprindere. În plus, Comisia a concluzionat cã CE Hunedoara nu a avut nicio contributie proprie notabilã la costurile de restructurare si cã România nu a propus nicio mãsurã pentru a limita posibilele denaturãri ale concurentei rezultate ca urmare a acordãrii unui sprijin semnificativ din partea statului. Comisia a concluzionat cã patru dintre cele cinci împrumuturi, în valoare totalã de aproximativ 60 de milioane EUR, plus dobânzile aferente, sunt incompatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat si România trebuie sã le recupereze. Al cincilea împrumut reprezintã un ajutor existent, acordat înainte de aderarea României la UE si, prin urmare, nu este necesar sã fie recuperat.
Monika BACIU
