O delegatie de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului, dar si de la Primãria orasului Petrila este azi la Ministerul Culturii, pentru a primi avizul necesar reconfigurãrii spatiului de la fosta minã.
Unitatea de exploatare a huilei a fost închisã, însã, nici pânã acum nu s-a stabilit cu exactitate care clãdiri rãmân si care sã fie demolate. Asta, pentru cã o parte dintre cele ce se aflã în imediata apropiere a celor ce au fost declarate monumente istorice, nu ar trebui demolate, însã administratia nu are ce face cu ele. „Luni, 20 martie, mã voi deplasa la Bucuresti, la ora 10,00 ne întâlnim cu Comisia de Culturã la Ministerul Culturii, împreunã cu primarul orasului Petrila Vasile Jurca. Practic, înaintãm un memoriu prin care solicitãm, din cele 23 de constructii din zona de protectie a celor 5 declarate monumente istorice, sã poatã fi dezafectate. Nu au nevoie de acele constructii. Ele sunt constructii speciale, care nu pot fi utilizate cu alt scop, drept pentru care se face revizuirea avizului dat anul trecut de cãtre Ministerul Culturii, în ideea de a ne reapuca sã demolãm si sã ecologizãm perimetrul minei Petrila, ca în acest an sã finalizãm lucrãrile”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic al SNÎMVJ. Mina Petrila este prima dintre cele 3 care se închid pânã în anul 2018. Lucrãrile de ecologizare si demolare sunt, însã, întârziate de lipsa unui plan bine stabilit si Societatea de Închideri de Mine plãteste lunar 120.000 de lei, pentru paza obiectivelor si a utilitãtilor aferente. Cinci dintre obiective, însã, au o importantã strategicã si, în eventualitatea în care acolo se va construi o minã-muzeu, ele vor servi ca atare. Care sunt ele, ne explicã Petre Drãgoescu: „Este mina Deac, este putul centru, preparatia veche, putul cu schip si atelierul mecanic. Ele rãmân echipate, pentru cã altfel nu se poate vorbi despre un muzeu, dacã nu vor rãmâne cu utilajele din interior”.
Drumul de centurã si podul nu pot fi reparate
Reprezentantii Ministerului Culturii au venit la Petrila, în luna ianuarie a anului 2016 si au inspectat constructiile. Atunci s-au fãcut primele precizãri si s-a stabilit ce mai rãmâne. Din pãcate, însã, drumul de centurã nu va intra în atributiile SNÎMVJ, ca sã fie reparat din banii de ecologizare a perimetrului fost minier. La fel cum nu va fi reparat nici podul aflat peste Jiu, la poarta de intrare în unitatea minerã. „Nu se poate face aceastã lucrare de constructie, pentru cã prin Decizia Comisiei Europene, noi nu putem face decât reamenajãri în perimetrul exploatãrii. Cât priveste podul de peste Jiu, acesta este o constructie specialã, necesitã cu totul si cu totul alte avize, ori constructorul nostru nu poate face asa ceva, iar pe de altã parte, nu avem nici sumele necesare pentru a face astfel de constructii”, a mai spus Petre Drãgoescu, director tehnic al SNÎMVJ.
Peisajul industrial, regândit de arhitecti, „sufocat” de birocratie si indiferentã
Un grup de arhitecti, sub coordonarea artistului Ion Barbu, a venit la Petrila prin 2015 si au gândit un plan de revigorare a fostului perimetru industrial, asa cum se întâmplã si în alte state. Tinerii au cãutat proiecte si surse de finantare, însã, totul a murit din fasã. Cei care au gândit proiectul de revigorare al minei, prin culturã, spun cã sunt fonduri europene, dar cã proiectul se va întinde pe mai bine de un deceniu si jumãtate si nu vor fi rezultate imediate, asa cum ne asteptãm noi acum, când luãm decizia de a nu le demola. „Clãdirile, sã nu vã imaginati cã trebuie „polistirenizate” si puse termopane si sã facem cine stie ce. Va fi un proces, pe care îl estimãm în termeni optimisti, în 10 – 15 ani. În prima fazã, ele pot fi puse în securitate sã nu pice si sã fie vizitatã de cãtre turisti incinta si câteva puncte de aici. Noi, la o cãutare sumarã, sub 15 minute, am gãsit douã programe europene. Cel Operational regional 5.1 este chiar pentru patrimoniul industrial construit, iar pentru astfel de situatii sunt sume de pânã la 5 milioane de euro pe proiect, iar la 5.2 sunt pentru reamenajãri de spatii urbane”, a spus Dragos Dascãlu, arhitect, care a gândit, împreunã cu mai multi specialisti, un proiect de revigorare, prin culturã si turism, al perimetrului Minei Petrila.
Diana Mitrache
