Raoul Cizmasiu a fost prins de surpare în fata frontului si, cu mâinile goale a sãpat în pãmântul care îl despãrtea de ortacii lui. Putea vorbi doar cu unul dintre ei si s-a hrãnit cu ce a gãsit în sacul unuia dintre ei, care nu mai rãspundea la chemãri. Nu credea cã a murit si a început sã sape pentru a ajunge la el.
A tinut mereu legãtura cu cei de afarã si cu minerul aflat cel mai aproape de salvatori, care îi rãspundea. Din nefericire, el este singurul care a supravietuit si acum are nevoie de tot suportul necesar.
„Cu el discutãm zilnic si mã rog ca Dumnezeu sã îi dea putere sã treacã peste acest eveniment. Este bine din punct de vedere al stãrii fizice. Starea este bunã, cu probleme la piciorul stâng care este prins între atele gipsate, cu o durere la umãrul drept, cu zgârieturi pe coate, pentru cã asa s-a târât. Si-ar fi dorit sã participe la înmormântarea colegului sãu, dar medicii au hotãrât cã nu este momentul oportun. Psihic este consiliat de câteva zile, pentru cã aici este partea cea mai delicatã”, a spus Darius Câmpean, presedintele Sindicatului Muntele de la CEH.
Raoul Cizmasiu are 40 de ani si a fost salvat din Mina Lupeni dupã 14 ore de la surparea galeriei în care muncea. Doi colegi i-au murit acolo, unul sub pãmânt, celãlalt la Bucuresti, desi a încercat sã facã totul, la peste 400 de metri adâncime. Fiind prins lângã frontul de lucru, el le-a spus colegilor lui cum s-a zbãtut, cum a discutat cu cel care supravietuise si cât a suferit în orele în care si-a cãutat un adãpost sigur. Acum este internat la Spitalul de Urgentã din Petrosani si medicii spun cã se va face bine curând.
Diana Mitrache
