Mineritul din Valea Jiului se reduce la sapă, lopată şi târnăcop. Investiţiile nu sunt la nivelul la care ar fi necesar. Extracţia cărbunelui se face greoi, cu utilaje învechite.
Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a demarat trei achiziţii de astfel de echipamente de lucru. Se are în vedere achiziţionarea unui număr de circa 800 de sape.
”Sapele de minerit se folosesc în subteran pentru evacuarea cărbunelui din abataje, pentru curăţarea lucrărilor miniere şi a canalelor”, arată documentul.
Valoarea estimată fără TVA pentru achiziţia sapelor este cuprinsă între 14.059,50 lei şi 24.565,50 lei. Totodată, CEH mai achiziţionează şi diferite tipuri de lopeţi.
”Muncitorii folosesc lopeţile tip A,B,C, pentru realizarea unor operaţii de lucru în abataje, în lucrările miniere de deschidere şi pregătire şi la lucrările de punere în siguranţă a zăcământului. Operaţiile la care se folosesc lopeţile tip A, B, C, sunt: evacuarea şi încărcarea cărbunelui din abatajele în exploatare şi din lucrările miniere de deschideri şi pregătire, planarea galeriilor, curăţarea jompurilor, precum şi a altor operaţii necesare de executat în subteran şi la suprafaţă în vederea desfăşurării procesului de extracţie al cărbunelui”, arată documentaţia.
Între 26.715 lei şi 46.215 de lei alocă CEH pentru achiziţionarea lopeţilor. Între 325 şi 565 de ciocane de mină mai cumpără Complexul Energetic Hunedoara.
”Pentru realizarea unor operaţii de lucru în abatajele aflate în exploatare, în lucrările de deschidere, pregătire şi de punere în siguranţă a zăcământului, muncitorii utilizează ciocane de mâna pentru operaţii ca: spargerea supragabariţilor, răpirea grinzilor, dirijarea presiunii”, arată documentul.
Între 13.260 şi 23.052 de lei alocă societatea energetică pentru aceste ciocane de mină. S-a constatat astfel că Mina Lupeni funcţionează încă cu echipamente puse în funcţiune din perioada 1964-1988, Mina Livezeni cu echipamente din 1975-1988, Mina Lonea din 1964-1989, Mina Vulcan din 1956-1989.
”Absenţa investiţiilor în echipamente a generat costuri mai mari de producţie, comparativ cu ipoteza în care ar fi beneficiat de o retehnologizare a imobilizărilor sale. Astfel, impactul asupra performanţelor financiare estre direct: consumuri crescute de materie primă, reparaţii conjuncturale. Un aspect extrem de important trebuie menţionat în acest caz, respectiv că, pe lângă costurile mari de producţie, lipsa echipamentelor necesare sau vechimea considerabilă a celor existente, pot conduce la apariţia unor accidente de muncă, caz în care consecinţele sociale ar fi dezastruoase şi ar antrena noi cheltuieli în averea societăţii”, mai arată raportul. La Electrocentrala Deva s-au identificat inclusiv echipamente care au fost puse în funcţiune în anii 1969-1970 până în 1989. Doar la termocentrala Paroşeni au fost realizate investiţii.
Cosmin BACIU
