Nu au întocmit de la început un plan exact, s-au rãzgândit pe parcurs si au cerut avize peste avize, bulversând pânã si finantatorii europeni ai programului de închidere si ecologizare a perimetrului minier de la Petrila.
Nici Societatea de Închideri de Mine nu a luat în calcul posibilitatea ca o parte dintre clãdiri sã rãmânã si asa sã construiascã planul de demolare si ecologizare, dar si autoritãtile locale si-au dat seama mult prea târziu cã ar fi bine sã pãstreze câteva clãdiri. Acum, se asteaptã un aviz, pentru demolarea altor 5 clãdiri, care au rãmas în zona de protectie si lucrãrile treneazã de luni bune. „Ministerul Culturii a clasificat 5 clãdiri ca monumente istorice, iar datoritã efectelor Legii 422, existã obligativitatea mentinerii în perimetru a clãdirilor care se aflã în zona de protectie a monumenteleor istorice. În momentul de fatã avem un aviz de la Ministerul Culturii, care spune cã 25 de clãdiri pot fi demolate, alte 23, din zona de protectie nu pot fi demolate, iar cele 5 rãmân în stadiul de conservare, ca monumente istorice ”, a precizat Petre Drãgoescu, director tehnic SNIMVJ.
Un grup de arhitecti, adusi în Petrila de artistul Ion Barbu, a întocmit un plan de redresare urbanã a perimetrului minier, dar deocamdatã, singura certitudine este cã primãria, cu toate serviciile sale, se va muta în clãdirile ce vor rãmâne în picioare. Cât despre planul urbanistic, rãmâne de vãzut dacã vor putea fi accesate la timp fondurile necesare punerii în valoare a proiectului arhitectilor.
Diana Mitrache
