La scurt timp, după ce liberalii hunedoreni semnau un pact prin care susțineau mina Lonea și Lupeni, au demarat procedurile pentru o viitoare demolare a activelor. Asta i-a făcut pe cei de la Organizația „Valea Jiului Implicată” să reacționeze și să tragă un semnal de alarmă. „Ne-am pricopsit cu deschiderea procedurii de „ecologizare” a minei Lonea, un eufemism de fapt pentru demolarea construcțiilor cu o valoare patrimonială ridicată: turnurile de extracție (puț schip și auxiliar), dispensar construit în 1912, calea ferată cu ecartament îngust construită în 1892 și clădirile feroviare aferente din aceeași perioadă.. Vizite în Slovacia, Germania ale autorităților pentru a observa modele de bună practică (…) sunt acum toate în van?”.
Asta spun arhitecții, care au muncit să salveze clădirile bune de la Petrila și care nu înțeleg de ce ne tăiem singuri creanga de sub picioare.
„La un moment dat se va pune problema închiderii, fie că vor cei din mediul politic. Nu este pentru că ne dorim noi, ci pentru că așa ne-am așternut și așa dormim în momentul de față și ar trebui să acceptăm. Problema mea este că, deși există experiența de la mina Petrila încă nu există o viziune foarte clară cu privire la activele astea. Pur și simplu radem tot și mai departe vedem ce facem și e o mentalitate absurdă. Ne tăiem craca de sub picioare. Dacă neglijăm acest patrimoniu, e ca și cum ne-am da afară bunicii din casă”, a spus arhitect Mihai Danciu, reprezentant al ONG „Valea Jiului implicată”.
Potrivit documentelor oficiale ale Complexului Energetic Hunedoara, etapa aferentă lunii octombrie 2020 include un anunț de participare ce vizează – Servicii de proiectare pentru EXECUTIA LUCRARILOR DE INCHIDERE SI ECOLOGIZARE. Printre altele, în Caietul de sarcini, sunt trecute, la capitolul „Construcții propuse spre demolare”: Turnul de extracție. Sala de ședințe (repectiv vechiul Dispensar), Depoul de locomotive – remiza, depoul de vagoane – atelierul de reparații.
Pentru toate, spun arhitecții, ar fi planuri de reconversie, idei pe care studenții de la arhitectură le-au creionat încă de acum doi ani. Ce vizează ele, ne explică profesorul lor, Mihai Danciu:
„Refacerea căii ferate pe ecartament îngust și utilizarea ei în scop turistic mai departe, care se poate realiza chiar de azi, pentru zilele în care nu se transportă cărbune. Apoi turnul minei poate fi păstrat și reutilizat ca element de perspectivă a peisajului. Și există și alte clădiri, cum este dispensarul, o clădire antebelică, din vremea primei mine Lonea, din perioada austro-ungară, fiind una dintre cele mai vechi clădiri de acolo”, a punctat Mihai Danciu.
Arhitecții spun că totul s-ar putea face din banii de închidere, înainte de demolare, ca ele să poată fi utilizate ulterior.
Din păcate, totul e întâmplă la distanța de o săptămână, după ce toți liberalii hunedoreni au declarat la Petroșani că susțin continuarea activității extractive și la Lonea și la Lupeni, dar nimeni nu pare să ia în calcul că nu tot ce a însemnat minerit ar trebui ras de pe suprafața pământului. Asta, pentru că la Petrila s-a văzut exact cât de important a devenit spațiul inclusiv pentru activități culturale.
Diana Mitrache