Un raport al Bãncii Mondiale scoate la luminã o situatie îngrijorãtoare. Mii de hunedoreni trãiesc în sãrãcie extremã, în mahalale.
„Aproximativ 45% din populatia tãrii se aflã în zonele rurale, unde sãrãcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Aceastã dualitate puternicã este manifestatã prin oportunitãti inegale si un acces inegal la piete, fapt ce nu se mai întâmplã în niciuna dintre tãrile Uniunii Europene”, aratã raportul Bãncii Mondiale. Conform raportului, aceste orase sunt: Aninoasa (judetul Hunedoara), Podu Iloaiei (judetul Iasi), Budesti (judetul Cãlãrasi), Bãneasa (judetul Constanta) si Stefãnesti (judetul Botosani).
Lupeni – peste 3000 de persoane marginalizate
Conform raportului publicat de Banca Mondialã, peste 3000 de lupeneni se aflã în risc de marginalizare. Autoritãtile locale au declarat un numãr de 3194 de cetãteni care trãiesc în mahalele. Cei mai multi, respectiv 1040 sunt în cartierul Stefan, zona fiind declaratã “de tip ghetou în foste colonii de muncitori”. Alti 720 de lupeneni trãiesc în zone “de tip mahala cu case”. 1210 de cetãteni din Lupeni trãiesc în “zone de tip ghetou cu blocuri”.
Petrosani – 7820 de persoane marginalizate
La Petrosani, numãrul persoanelor care trãiesc în sãrãcie maximã este de 7820. Cele mai multe, în numãr de 3645 se aflã în zona cartierelor Venus-Saturn, persoanele trãind în zone de tip ghetou cu blocuri. 2155 de persoane din Colonie trãiesc în zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori. În aceeasi zonã îsi mai duc veacul alti 642 de petrosãneni. Existã si extremã. Circa 500 de cetãteni ai municipiului Petrosani trãiesc în zone de tip mahala cu adãposturi improvizate.
Vulcan – 8070 de persoane marginalizate
Dacã la Petrosani si Lupeni persoanele marginalizate trãiesc în zone disipate, la Vulcan, au fost identificate doar trei zone cu sãrãcie extremã. Conform raportului Bãncii Mondiale, la Vulcan existã un numãr de 8070 de persoane în sãrãcie extremã. Cele mai multe sunt concentrate în cartierul Dallas, în numãr de 6500 de persoane. Acestea trãiesc în zone de tip ghetou cu blocuri. 840 de persoane din Crividia trãiesc în zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori, iar 730 de vulcãneni îsi duc zilele în zone de tip mahala cu case.
Petrila – 1913 de persoane marginalizate
La Petrila 1913 de persoane sunt în risc de sãrãcie lucie. Petrilenii afectati de sãrãcie se aflã în toate zonele localitãtii, majoritatea trãind în zone de tip ghetou cu blocuri si zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori. Raportul aratã cã peste 900.000 de persoane (4,5%), trãiesc în sãrãcie extremã în zonele marginalizate din România (3,2% din mediul urban si 6,2% din populatia ruralã).
„Zonele marginalizate sunt, prin definitie, domenii care combinã capitalul uman scãzut, somajul ridicat si locuintele necorespunzãtoare. Aceste zone suferã de o combinatie de strãzi murdare sau inexistente, concentratia de gospodãrii aflate în sãrãcie extremã, niveluri foarte scãzute de educatie, sãnãtate precarã, mame adolescente, un numãr mare de copii, scoli de slabã calitate si/sau scoli segregate si o ratã înaltã de infractionalitate în rândurile minorilor”, se aratã în raport.
Monika BACIU
