Constructia microhidrocentralelor ar putea fi interzisã în zonele de munte, la altitudini cuprinse între 800 si 1500 de metri. Ministerul Apelor si Pãdurilor a lansat în dezbatere publicã proiectul prin care se doreste protectia si conservarea mediului. Proiectul de act normativ se referã la „noi lucrãri si activitãti pe ape sau care au legãturã cu apele”.
În nota de fundamentare, initiatorii sustin cã tara noastrã se aflã în etapa întâi a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicãrii Directivei Cadru Apã 2000/60/CE si a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România. „Printre angajamentele asumate de România se aflã si mãsuri de naturã strategicã care sã conducã la clasarea cauzei. Pe lângã modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare si calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apã pe care se interzic realizarea de lucrãri care pot afecta starea ecologicã a apelor”, aratã documentul lansat în dezbatere pe site-ul Ministerului.
Astfel, prin aprobarea proiectului de act normativ care aprobã criteriile de selectare si lista sectoarelor de cursuri de apã unde se interzice sau se restrictioneazã realizarea de lucrãri si activitãti care pot afecta starea ecologicã a apelor se va crea cadrul legal necesar implementãrii acestor mãsuri de naturã strategicã, menite sã conducã la protectia resurselor de apã si a ecosistemelor acvatice.
„În ceea ce priveste exploatarea resurselor energetice regenerabile, în spetã a potentialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce priveste dezvoltarea ramurei energetice, având în vedere potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent. În acest sens, asa cum se mentioneazã în cadrul Raportului de tarã al Comisiei Europene publicat în 2017, „cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România si-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce priveste acest tip de energie, mai ales datoritã importantului sãu sector hidroenergetic”, mai noteazã documentul. În acest context, este necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care sã garanteze securitatea energeticã. Desi România si-a atins deja tinta de regenerabile pentru anul 2020, Parlamentul European a adoptat, la începutul acestui an, noi tinte de energie verde, respectiv 35% pentru anul 2030. Potrivit acestuia, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnita-Lãpustesti, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma sã fie afectat de aplicarea acestei prevederi.
Monika BACIU