Bonuri fiscale obligatorii – cu sanctiuni soc penale si închiderea firmei, cu case de marcat conectate la un server al ANAF, monitorizarea eliberãrii facturilor în economie de cãtre un cetru special, scãderea drasticã a plafonului plãtilor în bani lichizi pâna la de cinci ori mai mic.
Ministerul Finantelor a reluat un proiect mai vechi prin care sã fie redusã economia subteranã, respectiv evaziunea fiscalã care se aflã la cote alarmante. Acest lucru, spun specialistii din minister, duc la pierderi mari ale statului, prin neîncasarea taxelor si impozitelor, dar si ale românilor de rând care nu pot reclama patronul care îi însealã, nu pot lua credite sau nu beneficiazã de asigurãri de sãnãtate.
Astfel, Ministerul Finantelor a decis sã analizeze serios un proilaect cu privire limitarea plãtilor în numerar, introducerea unui plafon pentru unele plãti în numerar între persoanele fizice si reducerea plafoanele zilnice, pentru firme la 1.000 de lei pe client si cel mult 5.000 de lei în total operatiuni cu numerar cãtre firme si populatie, afirmã surse oficiale.
Astfel, firmele vor putea face plãti în numerar cãtre companii sau persoane de cel mult 5.000 de lei pe zi, de douã ori mai putin decât în prezent, iar plata cãtre un singur client va fi limitata la 1.000 de lei pe zi, de cinci ori sub pragul actual.
O altã propunere înaintatã de Consiliul Economic Consultativ vizeazã înãsprirea sanctiunilor pentru firmele care nu elibereaza bon fiscal.
“Trebuie sã introducem obligativitatea eliberãrii acestuia si sã impunem noi sanctiuni. De la amenda penalã, la închiderea firmei. În prima fazã, am propus ca firma care este prinsã cã face evaziune sã fie obligatã sã afiseze un banner urias pe care sã scrie cu litere de-o schioapã cã a fost închisã pentru evaziune. Trebuie mãsuri soc”, a spus Ionel Blãnculescu, secretarul Consiliului Economic Consultativ pentru Mediul de Afaceri, într-un interviu pentru DailyBusiness.ro
S-a reluat si propunerea privind introducerea obligativitãtii conectãrii caselor de marcat la un server al ANAF, prin care sã poatã fi monitorizate toate tranzactiile din economie.
O altã propunre se referã la monitorizarea strictã a facturilor emise în economie de cãtre un centru special constituit la ANAF, asta pentru cã economia este inundatã de ani de zile de facturi false emise de firme fantomã.
“Trebuie sã realizãm o infrastructurã care sã ne permitã oricând sã intrãm pe un program special si sã vedem dacã factura este realã sau nu. La fel cum existã programe de iPhone care îti verificã validitatea unui card, trebuie sã putem sã vedem instant dacã factura este legalã sau falsã”, a spus Ionel Blãnculescu.
Nici smecheriile cu TVA nu au fost scãpate din vedere. Astel, firmele cu cifra de afaceri peste 2,25 milioane lei, care vor aplica în continuare sistemul TVA la facturare, nu vor putea sã-si deducã TVA-ul din relatia cu furnizorii care au o cifrã de afaceri de sub 2,25 milioane lei decât dupã achitarea facturilor.
Ileana Firtulescu
