În România, 3 din 10 elevi au un exces ponderal, iar unul din 10 a depãsit pragul obezitãtii. Acum, medicii de familie mai pun o afectiune pe lista problemelor de sãnãtate a copiilor si adolescentilor: problemele de pancreas, afectiuni ce au ca punct de plecare alimentatia proastã, bogatã în sare, grãsimi si aditivi. E si normal, spun nutritionistii, din moment ce dimineata mãnâncã sandviciuri, iar la prânz tot sandviciuri. În plus, tot specialistii au constatat cã nu trebuie neglijatã masa de prânz, pe care copiii ce învatã în ciclul II gimnazial o sar. Scoala începe la ora 12, sau mai devreme, iar ora prânzului este împinsã spre cinã.
O echipã formatã din jurnalistii: Mirela Neag, Justin Gafiuc, Marius Mãrgãrit, Oana Olariu, Raluca Nechiti si Diana Mitrache, coordonati de Cãtãlin Tolontan au cãtat sã afle dacã existã un rãspuns, iar povestile lor le puteti accesa aici: http://mediaresource.openpolitics.ro/masa-de-pranz-nu-exista-pentru-sute-de-mii-de-elevi/
Din judetul Hunedoara venim cu un caz al unei tinere care are probleme de greutate si medicale, generate de faptul cã prânzul a fost înlocuit cu fast food-ul în timp ce mergea la scoalã de dupã amiazã. http://mediaresource.openpolitics.ro/lipsa-mesei-calde-de-la-pranz-imbolnaveste-cazul-unei-eleve-din-hunedoara-chipsurile-si-shaorma-erau-la-oferta/
Articolul face parte din proiectul Media Resource: Jurnalistii lucreazã cu ONGistii implementat de Fundatia Median Research Centre. Proiect finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
„Chipsurile si shaorma erau la ofertã”
De câte ori în viata noastrã ni s-a spus: „terminã-ti supa!” „Mãnâncã tot!” „Nu sãri peste prânz, ori micul dejun!” sau, cel mai adesea „Sucurile si shaorma dau dependentã”! Le-a dat sau nu cineva importantã, ne-am necãjit când copiii nostri nu au fãcut ce le-am spus, dar dacã nu au avut timpul necesar sã o facã? Abia atunci lucrurile se complicã!
Sorina este o tânãrã din Valea Jiului care acum are 18 ani si care a ajuns sã tinã cure de slãbire, dupã ce glanda tiroidã a început sã functioneze anapoda. Totul, spune mama sa, dupã ce în clasele V-VIII a mers la scoalã de dupã amiazã. Nu apuca sã mãnânce de prânz, nici micul dejun nu era cine stie ce, sau lipsea cu desãvârsire, orele începeau la 12,00, iar mai apoi, pe la ora 16,00 începeau telefoanele: „Pot sã îmi cumpãr o shaoma? Te roooog…”, erau cele mai dese întrebãri ale fetitei din clasa a V-a, care o suna pe mama la serviciu. Nu mâncase nimic toatã ziua, sau poate doar o pungã cu chipsuri. „Chipsurile si shaorma parcã erau la ofertã! Degeaba fãceam instruirea zilnicã despre importanta mesei de prânz, a ciorbei, sau a supei, a mâncãrii gãtite în casã! Fata mea avea ofertã la chioscul din apropierea scolii si nu era singura care îsi cumpãra asa ceva!”, spune Daniela, mama Sorinei.
Mama nu se putea opune la telefon si chiar si atunci când încerca, se dovedea învinsã.
„Am aflat abia mai târziu, când am ajuns la endocrinolog, cã fata mea îsi descoperise gustul umami, adicã fix acea parte din creier care îi oferea plãcerea de a mânca, plãcere regãsitã însã gresit în fast-food-urile pe care le îngurgita zilnic”, spune mama adolescentei.
„Umami” este un cuvânt japonez care înseamnã delicios, savuros si reprezintã un gust diferit de cel sãrat. Gustul umami este caracteristic alimentelor bogate în glutamat, cum sunt produsele din carne conservatã prin uscare, crustacee, sos de soia, brânzeturi, ceai verde si alte mâncãruri bogate în proteine. Cercetãtorii de la Scoala de stomatologie de la Universitatea Tohoku din Japonia, al cãror studiu a fost publicat în revista Flavour.
Umami poate rezolva anumite probleme de nutritie – în America existã chiar un program prin care mai multe ingrediente umami sã fie introduse în meniurile spitalelor si scolilor, dar trebuie bine aplicate.
Chips-urile au devenit astfel, pentru multi adolescenti, gustul de care nu te mai poti sãtura. Mâncãm cu placere la fast-food, cu maionezã si ketchup – din belsug. Toate, însã, au în comun E 621 adãugat – monoglutamatul de sodiu, produs sintetic din culturi bacteriene sau din vegetale fermentate, perfect legal, desi nutritionistii si cercetãtorii alimentari nu îl recomandã.
Dupã ce a luat alarmant în greutate si, cam toate fetele ori bãietii de vârsta ei arãtau cam la fel, mama Sorinei a decis sã plece la un endocrinolog. Au luat drumul spre Timisoara, iar la un cabinet particular li s-a dat verdictul, legat de modificarea glandei tiroide, una dintre cauzele de bazã fiind alimentatia si bioritmul schimbat!. „Hipotiroidism a fost diagnosticul medicului specialist, iar asta înseamnã cã glanda nu functioneazã, metabolismul este lent si esti predispus la îngrãsare. Sorina avea 12 ani si aproape 50 de kg si asta ne-a alarmat pe toti!”, spune mama fetei.
Practic, specialistul recunostea un dezechilibru dat de regimul de viatã al copilului. Fata nu se mai trezea la ora 7,00, ci pe la 10, nu mânca nimic, pentru cã îsi fãcea temele, iar la 11,30 pleca spre scoalã. Îsi lua de pe drum ceva de mâncat, în cele mai multe zile o pungã de chipsuri. Sarea din ele si aditivii îi pãcãleau starea de foame, dar în jurul orei 16,00 îi era din nou foame. De adata aceasta îsi lua ceva de la fast-food, pentru cã, spune mama ei, niciodarã nu agrea sandvisul de acasã. Nu era la fel de bun!
Asa se face cã la 14 ani, Sorina avea mult peste greutatea normalã si, când a ajuns la liceu, au început necazurile: „Sunt o grasã si mi se vede celulita!”, spune cel mai des Sorina, care începuse sã se priveascã putin altfel în oglidã. Începuse un tratament de la medicul endocroninolog, pentru reglarea tirodei, dar avea nevoie si de regim. „A fost cea mai urâtã perioadã a ei, pentru cã nu rezista sã nu mai mãnânce acele gustãri cu care se obisnuise, dar realiza, pe de altã parte, cã asa nu se mai poate! Am avut noroc cã este ambitioasã si asa am ajuns ca împreunã sã facem eforturi. La liceu a reînceput cursurile de dimineatã, însã, problema din urmã nu îi dã pace nici acum. Acum tine cure de slãbire drastice uneori si iar nu este bine. Are vergeturi lãsate de faptul cã a fost grasã si pielea nu si-a mai revenit în unele locuri, lucru care o deranjeazã acum. Endocrinologul va rãmâne medicul nostru de bazã, cred cã multi ani, pentru cã mereu trebuie sã îi cerem sfaturile, chiar dacã analizele ies bine, pentru cã rãmâne cu dereglãrile din urmã”, spune Daniela.
Cea mai grea perioadã a fost cea în care au început transformãrile copilei în adolescentã, cu tot ceea ce au însemnat schimbãrile hormonale. Atunci, Sorina ajunsese la o greutate ce i-a alarmat pe toti cei din casã si cum doar Sorina era grasã, iar sora ei mai mare nu avea avea astfel de probleme, copilul cãdea si psihic din cauzã cã i se spunea cã este grasã. „Cred cã toate astea vin din perioada în care mâncam dezordonat si fãceam scoala de dupã-amiazã. Nimeni, în afarã de mama mea, nu avea ceva de spus copiilor din jurul meu. Toti mâncam la fel, iar sandvisul de acasã era o rusine. Cine îsi desfãcea sandvisul la scoalã? Nimeni! Ori muream de foame, pânã ieseam si îmi luam o shaorma, ori mâncam pufuleti, chipsuri si covrigei”, afirmã acum Sorina, care crede cã, dacã si alti pãrinti ar fi gândit ca mama ei, lucrurile nu stãtau acum asa.
Sorina are 18 ani, dar acum are mare grijã ce mãnâncã. A eliminat fast-food-ul aproape total si încearcã sã mãnânce sãnãtos. Face sport si spune cã le-ar recomanda tuturor sã mãnânce bine acasã dimineata, sã facã sport, cã este la modã si caute sã consume cruditãti.
Usor de zis, greu de fãcut, iar pe de altã parte, nutritionistii ne indicã o lisã cu aditivi de evitat:
– LACTAT DE POTASIU – E326 – corector de aciditate, agent de intarire – considerat INOFENSIV
– CITRAT DE SODIU – E331 – acidifiant, stabilizator, antioxidant, emulgator, chelant al metalelor grele, aromatizant, artificial – INOFENSIV
– AMIDON MODIFICAT sau amidon oxidat – E 1404 – agent artificial de îngrosare, glazurant, agent de încarcare – NU SE RECOMANDA CONSUM FRECVENT
– E 1414 – fosfat de diamidon acetilat, agent artificial de ingrosare, stabilizator, agent de încãrcãre – NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT
– E 1412 – fosfat de diamidon – agent artificial de îngrosare, glazurant, agent de încarcare – NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT
– CARAGENAN – E407 – gelifiant, agent de îngrosare natural – NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT
– XANATAN -E415 – guma xantan – agent de îngrosare natural/artificial si gelifiant artificial, vegetal – A SE CONSUMA CU MODERATIE
– GLUTAMAT MONOSODIC – E621 potentiator artificial sau natural de aromã – NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT
– NITRIT DE SODIU – E250 – conservant, colorant indirect al cãrnii, artificial – NU E RECOMANDAT CONSUM FRECVENT, A SE EVITA DE CÃTRE PERSOANELE SENSIBILE
În Valea Jiului mai sunt doar câteva scoli în care copiii mai învatã de dupã-amiazã. A scãzut natalitatea, dar în cele care copiii merg la scoalã dupã un astfel de regim, sunt zeci dintre ei obezi. Presedinta organizatiei Salvati Copiii din Petrila, Valeria Popescu spune cã are acum internati trei copii, douã fete si un bãiat, cu obezitate
morbidã într-o clinicã din Timisoara. Sunt din Hunedoara si sunt tinuti sub observatie, pentru cã viata le-a fost pusã în pericol chiar de familia în care au trãit, pentru cã nimeni nu s-a îngrijit de regimul lor alimentar.
Diana Mitrache
