Refuzul unui loc de muncã sau refuzul de a participa la serviciile de formare profesionalã oferite de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de muncã va avea ca rezultat încetarea dreptului la ajutorul social. Aceasta este una din modificãrile aduse legi privind acordarea de ajutor social.
Marius Surgent: Aceste modificãri erau absolut necesare
În opinia deputatului Marius Surgent, unul dintre initiatorii acestui proiect legislativ, aceste modificãri erau absolut necesare. “De foarte multã vreme existã în societatea româneascã o serie de dezbateri legate de aceastã temã. De asemenea unele anchete realizate în diverse judete au arãtat cã o bunã parte din persoanele beneficiare de ajutor social s-au complãcut într-o astfel de situatie si s-a obisnuit sã trãiascã din banii acordati de cãtre stat fãrã a încerca sã- si gãsescã un loc de muncã. Sau si mai grav refuzând sã se angajeze pe motiv cã salariile sunt prea mici. Tocmai de aceea în opinia mea aceastã stare de fapt trebuia sã înceteze, statul având obligatia de a cãuta solutii ca astfel de persoane sã poatã fi integrate în societate folosind la nevoie si mãsuri coercitive”, spune deputatul Marius Surgent.
Trebuie schimbatã mentalitatea unora dintre cei care beneficiazã de un astfel de ajutor financiar de si sunt apti de muncã.
Deputatul hunedorean sperã ca pe termen mediu aceste modificãri aduse legii privind acordarea de ajutor social sã schimbe mentalitatea celor care s-au obisnuit sã trãiascã doar din acesti bani. „Cred cã o persoanã, fie ea si asistatã social, are dreptul sã refuze un loc de muncã din motive personale sau obiective. Dar atunci când o persoanã ajunge sã-si trãiascã viata doar de pe urma unui astfel de venit cred cã statul are obligatia sã intervinã. Pentru cã un astfel de comportament nu este sãnãtoas nici pentru societate si nici pentru persoana respectivã. Ce pot sã înteleagã de exemplu copii care trãiesc într-o astfel de familie ? Din punctul meu de vedere, ajutoarele sociale trebuie acordate doar temporar, nu sã devinã un mod de viatã, pentru cã, pe termen lung, nu ajutã cu nimic. Dreptul de a muncii nu este o pedeapsã. Asa cum un cetãtean are dreptul la liberã exprimare sau de a- si exercita votul are si dreptul la muncã. Un drept pe care dacã este apt de muncã trebuie sã si-l exercite “, a concis deputatul Marius Surgent.
Un control mai strict al statului în ceea ce prive te acordarea acestui sprijin financiar
Deputatul Marius Surgent a subliniat faptul cã modificãrile aduse legii ajutorului social nu vizeazã persoanele care se aflã cu adevãrat în imposibiltatea de a muncii. “Cu sigurantã printre beneficiarii de ajutor social sunt si persoane care din diverse motive se aflã temporar în imposibilitatea de a putea muncii. Tocmai de aceea vreau sã subliniez faptul cã modificãrile aduse legii privind acordarea de ajutor social nu vizeazã aceste persoane. Pe de altã parte este absolut necesar sã existe un control mai strict din partea statului asupra modului în care sunt acordate ajutoarele sociale.
Pentru cã sunt cazuri în care asistatii social merg la bursele pentru locuri de muncã, li se pune viza cã au fost, au cãutat de lucru si nu au gãsit. Asta le asigurã în continuare venitul minim garantat. E o simplã formalitate. Este un cumul de factori pentru care unii asistati social refuzã sã munceascã. Dar în primul rând este obisnuinta”, spune deputatul.
Printre altele, proiectul mai prevede cã, în situatia pierderii dreptului la ajutor social, familia sau beneficiarul de ajutor social poate solicita un nou drept dupã o perioadã de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept.
