„La 100 de ani de Românie Mare, Mijlocie si Micã, Petrila Paralelã se declarã, cu de la sine putere, capitala statului paralel. E un soi de ambitie pro-naturã si nu contra naturii cum ar vrea unii sã creadã”. Asta scrie Ion Barbu despre ceea ce numeste el, în ton cu cotidianul, Petrila Paralelã.
Si, pentru cã este singurul care a înteles sã lupte pentru renasterea orasului mineresc din estul Vãii Jiului, prin culturã, vineri face o masã rotundã în acest oras. Si, mai mult, a invitat aici oameni ce pot sã îi dea o mânã de ajutor. „Cei care vor veni aici, vin si cu chestiuni concrete. Fondurile europene pot sã nãvãleascã peste Petrila, dar eu cred cã si cu fondurile pe care le are acum Petrila, în punga administratiei locale se pot face lucruri de mare efect. Vor fi prezenti o parte din echipa de arhitecti, care a salvat mina Petrila. Vorbim aici de dr. arhitect Ilinca Pãun Constantinescu, Cristina Sucalã, arhitect la Paris, Loredana Gaitã, sef al Ordinului arhitectilor din Timisoara, Mihai Danciu, cadru universitar la Universitatea de Arhitecturã din Timisoara si care edste din Petrila, el fiind motorul actiunii de vineri. Va veni Ovidiu Mihãitã, presedintele Asociatiei Teatrelor Independente din România, alti specialisti în atragerea de capital strãin si prezenta este de cel mai înalt rang”, spune Ion Barbu, artist din Petrila.
Petrila va spune Nu urâtului, dupã cum vrea echipa de specialisti si Da unei mese rotunde grupate sub genericul „Mâine începe ieri”, asa încât pe viitor, sã se audã, dupã cum cred ei, mult peste granitele judetului, de Petrila culturalã. „Se vor pune bazele unei colaborãri cu o echipã trãsnet de artisti si arhitecti, care, dacã vor fi ascultati si tradusi în fapte, vor schimba Petrila din temelii. Petrila ar putea deveni capitala culturalã a Vãii Jiului, desi, cred cã de facto, este si ar putea în viitorul apropiat sã devinã si vehiculul cu care se va ajunge la capitala culturalã europeanã Timisoara, din 2021 si Petrila sã fie periferia ei culturalã, drept pentru care cred cã, în foarte scurt timp, vom da o proclamatie cãtre Timisoara, nu invers, în care ne vom exprima intentiile curate”, a adãugat Ion Barbu.
Asa cum spunea Barbu, Mihai Danciu, unul dintre arhitectii ce vin sã punã bazele frumosului, în fostele clãdiri ce au apartinut minei Petrila, si pe care ei le-au salvat, va veni sã discute cu cei interesati si sperã sã facã ceva pentru orasul sãu natal. „Am mobilizat câtiva dintre colegi si am generat o actiune care cred cã este foarte necesarã acum, în pre-zilele predãrii amplasamentului minei, de la Societatea de Închideri, cãtre administratia localã. Ideal ar fi ca, din martie, dupã ce ni se predã amplasamentul, sã se initieze o actiune de regenerare urbanã complexã, unde sã participe foarte multi actori, care sã transforme acest obiectiv în ceea ce meritã efectiv, asa cum vedem în vestul si centrul Europei, cã s-a întâmplat cu astfel de locatii ”, a adãugat arhitect Mihai Danciu, cadru universitar Universitatea de Arhitecturã Timisoara, unul dintre cei care a reusit sã facã posibilã actiunea de vineri, alãturi de Ion Barbu.
Arhitectii cred cã, în astfel de proiecte, strategiile vizeazã utilarea spatiilor existente cu evenimente culturale, unele chiar neconventionale. Asta ar atrage proiecte complexe de restaurare, pe termen lung, care sã atragã turisti si iubitori de culturã. În plus, administratia localã chiar le dã girul acestor tineri si viceprimarul chiar spune cã îi va sustine. „Suntem foarte deschisi, pentru cã dorim sã implementãm acest proiect. Gânditi-vã cã aceste obiective au fost transformate ca obiective culturale, turistice, arhitecturale si vrem un proiect viabil pentru ele. Din momentul în care am decis sã pãstrãm acele clãdiri, ne-am gândit cã, dacã nu vom implementa un proiect, vor aduce costuri enorme pentru administratia noastrã. Din moment ce vom prelua amplasamentul, din martie, costurile ne revin nouã. În primul rând, cu paza obiectivului si, dacã nu gãsim o solutie, chiar vom avea probleme”, a precizat Dorin Curtean, viceprimar al orasului Petrila.
Vineri, 19 ianuarie 2018, la Casa de Culturã Ladislau Schmidt, începând cu ora 17,00, are loc masa rotundã la care sunt invitati cu totii, pentru discutii. Este încã o sansã pe care Ion Barbu o dã orasului sãu natal si care ar putea genera mari beneficii, dacã va iesi un proiect bine conturat si sustinut.
Diana Mitrache
