Iazul de cenușă de la Căprișoara, locul în care este dusă cenușa de la termocentrala Paroșeni, este în proces de supraînălțare. Mii de tone de zgură cenușie zac într-o zonă de munte, din apropierea producătorului de energie pe huilă, dar acum, că producția de huilă e mai mică, iazul se va supraînălța mai puțin.
Sunt necesare lucrări de supraînălțare la Căprișoara, pentru ca iazul să poată cuprinde toată zgura ce vine de la termocentrală, dar planurile inițiale s-au mai schimbat. De vină este producția scăzută de cărbuni care se mai neutralizează la Paroșeni, iar lucrările au început din decembrie, anul trecut. „Supraînălțarea depozitului de zgură și cenușă de la Căprișoara făcea parte dintr-un program și era alocat unui Ordin al ministrului, ce prevedea niște supraînălțari anuale. Din cauza faptului că producția de cărbune a scăzut și resursele financiare ale fostul CEH, sau acum ale CEVJ, au fost diminuate, și debușarea în această zonă, s-a redus. Ca atare, o să facem supraînălțarea care să ne asigure funcționarea până în 2032”, spune acum Eduard Mija, directorul general al CEVJ.
Despre iazul de cenușă de la Căprișoara se vorbește de mai bine de un deceniu. Ar trebui închis, că poluează. Aici cenușa cărbunelui este amestecată cu apă şi se depune în straturi cenușii- albicioase.
O parte din această compoziţie este radioactivă, astfel că se lucrează la închiderea depozitului. Ministerul Mediului a emis, prin 2014, autorizaţia de gospodărire a apelor.
Complexul Energetic Hunedoara şi-a majorat capitalul social, în anul 2014, cu suma de 4.714.000 lei, de pe urma obţinerii titlurilor de proprietate pentru două terenuri de la Electrocentrale Paroşeni şi anume depozit de zgură şi cenusă Căprişoara Est şi depozit de zgură şi cenuşă Căprişoara Vest.
Potrivit strategiei CEH, închiderea depozitului de zgură şi cenuşă de la Valea Căprişoarei ar costa undeva la peste 6 milioane de lei şi trebuia realizată din resursele proprii ale companiei.
Diana Mitrache
