„Mina Livezeni este o minã pe care unii au considerat-o viabilã si asa este catalogatã acum, însã, acum, acolo, trebuia sã functioneze deja douã abataje. Nu functioneazã niciunul”.
Este declaratia liderului de sindicat Darius Cîmpean, presedintele sindicatului muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, în contextul în care acest colos industrial se pregãteste sã importe huilã.
Calculele fãcute de specialisti au arãtat cã mina Livezeni este una dintre cele mai productive, însã, de luni de zile, de aici nu se furnizeazã cãrbune, iar minerii cautã sã deschidã noi fronturi de lucru, sapã în pãmânt si cautã rezervele, duc complexe mecanizate în subteran si se pare cã tot cam degeaba.
„Sperãm ca în scurt timp sã pornim o capacitate din cele douã. Asta s-ar putea întâmpla undeva în jurul datei de 14 august. Atunci se va porni complexul mecanizat ce a fost introdus acolo, dar si acesta are o linie de front din care va da huilã maxim 6 sau 7 luni. Dupã asta, din nou, problemele la Livezeni vor continua”, mai spune Darius Cîmpean.
Minele din Valea Jiului, desi este secetã, produc cãrbuni la un nivel ce a atins minimul istoric. Nu profitã nimeni de piata energiei si de seceta care nu mai lasã hidrocentralele sã lucreze, iar minerii nu pot da huilã. Potrivit celor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, acum, minele din Valea Jiului abia dacã mai produc 1100 t de huilã zilnic, iar asta, în conditiile în care, în 2015, spre exemplu, productia era de nu mai putin de 4.000 de tone zilnic, la aceleasi unitãti miniere. În 2017, nu mai putin de 27,5 la sutã din energia României a fost produsã din lignit si huilã. Acum, importãm energie.
Diana Mitrache
