Ca în fiecare an, de patru decenii, la mina Livezeni are loc comemorarea victimelor exploziilor din cel mai negru noiembrie al Văii Jiului. Și astăzi, la mină au venit mai puțini oameni, iar pe unul dintre supraviețuitorii de atunci l-am găsit plângând la monumentul din curtea minei. 
Sirena a sunat, ca de obicei, anunțând că la mina Livezeni a avut loc o tragedie. A fost momentul în care a fost comemorată explozia de acum 40 de ani. În 29 noiembrie 1980, în jurul orei 16 și 30 de minute, s-a dat alarma. Așa cum au știut comuniștii. Mai mult ca să ascundă adevărul, însă, atunci, mina a luat viața a 53 de oameni, mineri, militari în termen, ori specialiști în minerit. Atunci au rămas orfani de tată nu mai puțin de 75 de copii, iar 15 dintre morți erau militari în termen, pe care regimul comunist îi aducea aici să scoată cărbunele din pământ.
Cu acest prilej, ca să marcheze cele 4 decenii, minerii de la Livezeni au dezvelit o placă comemorativă, în incinta minei. „Comemorăm 40 de ani de când s-a produs tragicul eveniment și acum nu am putut organiza o ceremonie, ca în alți ani. Am făcut o plachetă, ca să marcăm acest eveniment de acum 40 de ani”, a spus Eusebiu Durbacă, directorul minei Livezeni.
Ziua de 29 noiembrie este ca o zi de doliu pentru Valea Jiului, pentru că în 1980, la mina Livezeni, două explozii succesive în subteran au dus la moartea a 53 de mineri, salvatori minieri şi militari în termen care lucrau în mină, iar alte 77 de persoane au fost grav ranite.
Prima deflagratie s-a produs seara, când în subteran erau zeci de mineri. La fața locului au venit imediat reprezentanții Combinatului Minier şi ai statului comunist, care nu declarase oficial gravitatea evenimentului. Salvatorii minieri au intrat în subteran şi au fost surprinşi de o altă deflagrație la fel de puternică. Explozia din mina Livezeni, din anul 1980, este considerată cel mai cumplit accident produs în minele de cărbune din România în ultima jumatate de secol.
Diana Mitrache
