Complexul Energetic ce va functiona cu huila din Valea Jiului, alãturi de minele ce rãmân viabile, trebuie sã fie sustinute.
Sistemul energetic national are nevoie de energia produsã din huilã încã multi ani de acum încolo, iar liderii minerilor s-au dus la Bruxelles sã discute despre perspectivele de viitor ale mineritului. Le-au spus celor de acolo cã e nevoie de SIEG si ca statul sã sustinã activitatea din minerit, iar întâlnirile au avut loc în comisiile de specialitate, unde au participat lideri din toatã Europa, alãturi chiar de primarii din localitãtile respective.
„Le-am explicat cã România nu are capacitatea de a înlocui atât de rapid capacitãtile de productie pe bazã de energie din huilã si cã minele LIvezeni si Lonea nu pot fi închise de pe azi pe mâine si noi nu acceptãm deloc acum discutii despre închiderea lor”, a spus Darius Cîmpean, presedintele Sindicatului Muntele din CEH.
Liderii minerilor au participat la sedinta Comitetului Economic si Social European de la Bruxelles, iar acolo s-a discutat si despre minele Lupeni si Lonea, care acum functioneazã cu productie. Discutiile s-au purtat, asa cum spune sindicalistul Darius Cîmpean, în Comisia de Mutatii Sociale. Acolo s-a vorbit despre termenele când mineritul va deveni istorie. „Nu suntem de acord cu termenele avansate de Guvernul român cu privire la oprirea productiei de energie pe bazã de cãrbune si închiderea implicitã a minelor. Am adus si argumente CEH este în reorganizare si am spus la Bruxelles cã douã dintre aceste mine sunt viabile si în momentul de fatã dau productie. Ele au o activitate în expansiune, nu una regresivã”, mai spune Darius Cîmpean.
Sistemul energetic al României se bazeazã, în proportie de 30%, pe energia produsã în cele douã entitãti energetice: Complexul energetic Hunedoara si Complexul Energetic Oltenia. Despre asta au vorbit liderii minerilor, care nu sunt de acord cu restrângerea activitãtii mai repede ca în alte tãri ale Europei.
„Noi ne vom lupta pentru ca activitatea în Valea Jiului sã continue, atât pe partea energeticã, cât si pe partea minierã. Am vrut sã se audã cã noi nu suntem de acord cu acele termene. Se vorbea, în primã fazã, de 2030. Dupã audieri, am vãzut cã domnul ministru a rectificat si a zis cã nu vom închide mai devreme ca Polonia si Germania si dac aceste tãri închid în 2038, atunci putem discuta si noi acest lucru”, a adãugat Cîmpean.
Sunt costuri uriase pentru productia acestei energii si liderii minerilor recunosc asta, însã, spun cã se bazeazã pe viitor tot pe ajutorul statului.
„Noul Complex Energetic Valea Jiului trebuie sã functioneze cu un grup pe gaz, pe lângã cel de cãrbune si cu o schemã de sprijin sub forma SIEG (n.r. Serviciu de Interes Economic General). Toate detaliile le-am prezentat si stim cã aceste scheme se dau pe termen limitat. SIEG – ul a fost discutat. Este, în momentul de fatã si are o primã fundamentare pânã în 2024. Eu, la discutia cu ministrul am zis cã trebuie extins pânã în 2027”, a conchis presedintele Sindicatului Muntele.
La Bruxelles, liderii minerilor din Valea Jiului au discutat despre necesitatea prelungirii serviciilor de sistem, servicii ce expirã în varã. S-au purtat discutii cu privire la noile entitãti ce rezultã dupã separarea CEH, odatã cu desprinderea termocentralei Mintia.
Diana Mitrache
