Banca Națională a reușit să reducă ieșirile din piața locală și a temperat deprecierea leului. Pentru aceasta a pus la bătaie mai multe miliarde de euro și a sterilizat lichiditatea din piața monetară.
Vineri, în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, s-a precizat că „perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală. În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului”.
Suma exactă vândută de către BNR o vom afla la începutul lunii viitoare. Suma s-ar putea majora în funcție de cine va fi noul președinte al României.
În același comunicat de presă s-a explicat că „după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale”. La rândul ei, piața valutară a fost afectată, iar „cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale”.
În data de 8 mai euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei. Reducerea distanței dintre candidatul pro-european și cel suveranist a coborât media, marțea trecută, la 5,0991 lei, pentru ca vineri aceasta să urce la 5,1033 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,102 – 5,109 lei.
Indicii ROBOR au cunoscut în ultimele două săptămâni o creștere semnificativă, față de data de 2 mai, înainte de turul întâi, când cel la trei luni se afla la 5,90%, cel la șase luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.
Vineri, ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,29 la 7,39% și a atins maximul ultimilor aproape doi ani și jumătate. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,39 la 7,48%, valoare comparativă cu cea din 6 februarie 2023, iar cel la 12 luni de la 7,44 la 7,53%, depășind în premieră nivelul de 7,50%, care reprezintă dobânda (rata Lombard) la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR.
Decizia Fed, de miercuri, de a menține dobânda la 4,25 – 4,50%, culoar stabilit în decembrie, în condițiile în care președintele instituției, Jerome Powell, a declarat că „dobânzile reale mai ridicate pot reflecta posibilitatea ca inflaţia să fie mai volatilă decât în deceniul trecut”, a influențat evoluția euro, care a coborât vineri la 1,1130 – 1,1220 dolari, iar cursul monedei americane a fost stabilitla 4,5563 lei.
După ce a atins în 8 mai un maxim de 5,4930 lei, cursul francului elvețian a intrat pe o pantă descendentă și a fost stabilit vineri la 5,4479 lei. Marți, media lirei sterline a urcat la un nou record de 6,0646 lei, pentru ca vineri să alunece la 6,0595 lei.
Tot joia trecută, prețul gramului de aur a înregistrat un nou maxim de 487,0692 lei. Vinerea aceasta el a fost stabilit la 470,2624 lei, dar uncia a scăzut de la 3.253 la 3.152 dolari.
Radu Georgescu
