Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara, despre drumul spre Herculane: ”Nu pot face dragoste furnicile dintr-o parte în alta pe acel drum”

O NG-urile împiedică dezvoltarea. Este părerea lui Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara, care face referire la drumul spre Herculane. Ani de zile, construcția drumului a stagnat că nu au fost bani, iar în septembrie 2019, nimeni nu a venit la licitație, lucrarea primind finanțarea necesară, în baza unei Hotărâri de Guvern. Amenajarea DN 66A a inceput în anul 1999.

Conform datelor oficiale, până acum au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat. Până în 2010, trebuiau să fie finalizaţi şi restul de 18 kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectează cu un alt drum naţional.
”A fost problema drumului care face legătură între Câmpul lui Neag și Herculane, să o reluăm, fiindcă datorită unor ONG-uri care s-au specializat în a opri dezvoltarea României – unele s-au specializat în a opri dezvoltarea României – îmi amintesc poate cu plăcere dar de multe ori cu tristețe când eram deputat m-am zbătut personal și am băgat în proiectul de buget la nivel național acel drum. Ce să vă spun că ONGurile binefăcătoare pentru România au reușit să-l scoată de la finanțare spunând că nu pot face dragoste furnicile dintr-o parte în alta pe acel drum. Asta-i viața”, a spus Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara.
În anul 2019, Guvernul a aprobat în luna aprilie indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Drum de legătură DN 66A km 47+600 – km 66+204, Câmpu lui Neag – Cerna”, judeţul Gorj. În același an, contractul a fost scos la licitație, însă, nu s-a prezentat niciun constructor. Lucrările au fost contestate de ONG-uri. Greenpeace şi WWF au contestat investiţia în instanţă, iar după ani de procese aceştia au pierdut. Odată construit, DN66A ar face legătura cu localitatea Cerna Sat din județul Gorj, aflată la doar 42 de kilometri de Băile Herculane, pe un drum prost, dar care trebuie doar reabilitat, nu construit de la zero, cu toate avizele aferente. Miza este mare. Prin realizarea drumului s-ar asigura accesul direct spre portul Orșova și, mai departe, spre Serbia.
Parcul Naţional Retezat și domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel foarte ușor accesibile pentru o populație de milioane de locuitori.
Experții PriceWaterhouseCoopers, cei care au întocmit strategia de dezvoltare a Văii Jiului, notează faptul că drumul spre Herculane prezintă un potențial major pentru dezvoltarea turistică a zonei, însă, subliniază faptul că lucrările trebuie să continue ținând cont de respectarea condițiilor de protecția mediului impuse de existența Parcurilor Naționale Domogled-Cerna și Retezat, a rezervațiilor naturale și a siturilor Natura 2000 din zonă.
”Se impune realizarea conexiunii rutiere pe direcția Est-Vest, prin reabilitarea și modernizarea a trei legături rutiere: Petroșani – Obârșia Lotrului (DN7A), Petrila – Taia – platoul Aușelu (DJ709K – cu respectarea condițiilor de protecția mediului impuse de existența Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, a rezervațiilor naturale și a siturilor Natura 2000 din zonă și prin realizarea conexiunii cu Domeniul schiabil Șureanu prin intermediul unor noi instalații de transport pe cablu ce vor face legătura între platoul Aușelu și domeniul schiabil Șureanu) și Valea Jiului – Valea Cernei – Băile Herculane (fie pe ruta Câmpu lu Neag – Cerna Sat (DN 66A), fie pe ruta Valea de Brazi – Runcu (DJ672C) și continuare pe DN67D, în ambele cazuri ținând cont de necesitatea respectării condițiilor de protecția mediului impuse de existența Parcurilor Naționale Domogled-Cerna și Retezat, a rezervațiilor naturale și a siturilor Natura 2000 din zonă). Pentru identificarea soluției optime din punct de vedere al protecției mediului și fructificării potențialului turistic pentru realizarea conexiunilor rutiere pe direcția Est-Vest și pentru stabilirea de condițiilor de acces și de staționare pe viitoarele drumuri (de pildă, instituirea unei taxe de acces, a unui orar de acces și permiterea accesului doar pentru anumite tipuri de autovehicule, de pildă electrice sau hibride), se vor realiza consultări între reprezentanții UAT-urilor din Valea Jiului, ai Asociației Valea Jiului, ai Consiliilor Județene Hunedoara, Gorj, Caraș-Severin și Alba, ai administrațiilor parcurilor naționale și naturale din zonă, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ai Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, ai ONG-urilor de mediu și ai altor părți interesate”, arată experții PriceWaterhouseCoopers.Autoritățile locale din trei județe trebuie să realizeze un plan de urbanism zonal pentru protejarea zonei. Asta în cazul în care totuși lucrările la drum vor fi finalizate.
”În privința legăturii rutiere dintre Valea Jiului, Valea Cernei și stațiunea Băile Herculane, varianta modernizării DN 66A, pe porțiunea Câmpu lu Neag (de la granița dintre județul Hunedoara și județul Gorj) – Cerna Sat sau cea a a modernizării DJ672C pe ruta Valea de Brazi – Runcu (și continuare pe DN67D, care este deja modernizat) se pot realiza doar ținând cont de necesitatea respectării condițiilor de protecția mediului impuse de existența Parcurilor Naționale Domogled-Cerna și Retezat, a rezervațiilor naturale și a siturilor Natura 2000 din zonă. În oricare dintre variante, este necesară realizarea unui Plan de Urbanism Zonal de-a lungul întregului traseu al drumului, pentru care este nevoie de concursul autorităților din Uricani (Hunedoara), Padeș (Gorj, comună din care face parte Cerna-Sat) și Cornereva (Caraș-Severin). Se poate lua în calcul instituirea unei taxe de acces, din care să fie finanțată asigurarea protecției zonei”, mai menționează experții.
Amenajarea DN66A reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România. Activiştii de mediu s-au luptat chiar şi în instanţă ca investiția să nu fie realizată. Construcţia DN66A a început în anul 2002, asta după ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Până acum, au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat. Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectează cu un alt drum naţional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Băile Herculane.
Monika BACIU