Toti ministrii care s-au perindat prin Valea Jiului au repetat cã solutiile pentru salvarea zonei trebuie sã vinã de jos, din teritoriu, cãtre… sus, adicã spre Guvern, respectiv Ministerul Economiei si cel al Energiei. Si iaca, mai vine o solutie pe lângã atâtea altele. De data aceasta de la Petrila. Sã vedem acum ce va face sus-ul?
Marti seara, au sosit cei 35 de participanti la cea de-a doua etapã a Atelierului româno-francez de Regenerare Urbanã Post-Industrialã – Petrila. Prima etapã a acestui proiect s-a desfãsurat anul trecut, în perioada 14-20 octombrie.
Ideea a fost a lui Ion Barbu, cel ce pare cã urãste blazarea si contrazice versul mioritic ”Si de-a fi sã mor/ În câmp de m
ohor, /Sã spui lui vrâncean/ Si lui ungurean / Ca sã mã îngroape / Aice, pe-aproape…
Deci, nici vorbã! Dacã o fi sã murim, mãcar s-o facem în picioare, pe ”câmpul de luptã”, cu cugetul împãcat cã n-am trecut degeaba prin viatã si cã ne-am apãrat ”glia” de interese meschine. Asta vrea initiatorul sã vrem noi, ceilalti petrileni si nu numai.
Ca urmare, pentru salvarea orasului, Ion Barbu, prin Societatea Culturalã Conditia Românã a antrenat în ampla actiune, profesionalã si profesionistã, Asociatia Studentilor si Doctoranzilor Români din Franta, împreunã cu Universitatea tehnicã Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitecturã si Urbanism, cu sprijinul: Universitatea Petrosani, Primãria orasului Petrila, Exploatarea Minerã Petrila, Asociatia pentru Arheologie Indstrialã, Ordinul Arhitectilor din România, Ordinul Arhitectilor din România- FIliala Hunedoara si Fundatia Pro Patrimonio.
Acest atelier si-a propus ca rezultat final contributia la crearea unei strategii de dezvoltare a orasului Petrila în relatie cu un scenariu de reutilizare a patrimoniul sãu industrial – Exploatarea Minierã Petrila. Acest lucru este posibil dacã interesele de altã naturã nu au omorât din fasã ideea de a lãsa ceva în urmã, chiar dacã cere un oarecare effort pentru cã de regulã se alege varianta ”radem tot, nu ne complicãm”.
Altii, în Europa, au reusit si nu oricum! Patrimoniul Industrial constituie în Europa un subiect de profund interes, iar în ultimii 20 de ani au abundat exemplele de proiecte reusite de reconversie în acest domeniu. Acestea se gãsesc cu precãdere în tãri precum Germania, Franta, Olanda, Belgia, cum sunt spre exemplu Zona Ruhr- Germania, Fabrica Noisiel, Monceau-les-Mines – în Franta, Uzinele Van Nelle- în Olanda.
”Am fost plãcut impresionat de discutiile purtate de invitatii la cinã, de asearã (marti – n.n.). Au fost studenti strãini si români, decanul Facultãtii de Mine de la Universitatea Petrosani, directorul Minei Petrila, primarul Ilie Pãducel si multi altii, cred cã vreo 40 de persoane. Sunt încântat sã le fiu gazdã”- a declarat Martin Borsa, presedintele Casei Pensionarilor Petrila.
”Eu, la orice proiect care ajutã orasul am fost încrezãtor si l-am sustinut, indiferent cine l-a initiat. Si acum sunt încrezãtor si ne-am pus de acord, eu cu Ion Barbu, si ceea ce facem, facem împreunã. Viata si timpul vor demonstra dacã
proiectul a fost cu adevãrat convingãtor. Dacã este vorba de implicarea financiarã a administratiei locale din Petrila în aplicarea solutiilor acestui atelier, este imposibilã! Dar vom cere sprijinul ministerului pentru ca din banii alocati pentru închideri de mine sã putem pãstra clãdirile istorice din zona minei Petrila”- a precizat Ilie Pãducel, primarul Petrilei.
Initiatorul Atelierului pentru salvarea noastrã, Ion Barbu, vrea sã ”rupã mâta”. Adicã cei care au putere de decizie sã se pronunte si sã nu mai lungeascã boala.
”Astãzi (miercuri – n.n.), participantii fac teren, la fel si mâine, apoi vor prelucra informatiile, iar luni – vom avea concluziile. Vineri, ne vom întâlni cu factorii de decizie pentru o discutie transantã: ori-ori!” – a spus Ion Barbu, cel care a mobilizat atâtia oameni si institutii pentru ”a face” si nu pentru ”a distruge”.
Discutia, despre care vorbeste Barbul Petrilei, se impunea, pentru cã de ceva vreme pe latura minierã, mai precis a conducãtorilor minelor aflate pe programul de închideri, acest proiect al Petrilei a devenit subiect tabu.
Ileana Firtulescu
